JavaScript is disabled for your browser. Some features of this site may not work without it.
| dc.contributor.author | Negară, Anatolie | |
| dc.date.accessioned | 2024-08-13T11:58:32Z | |
| dc.date.available | 2024-08-13T11:58:32Z | |
| dc.date.issued | 2015 | |
| dc.identifier.uri | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/27340 | |
| dc.title | 15.817.04.34 A / Calitatea vieții populației vârstnice cu polipatologii din Republica Moldova | en_US |
| dc.type | Project | en_US |
| local.project.leader | Negară, Anatolie | |
| local.project.code | 15.817.04.34 A | en_US |
| local.project.startdate | 2015 | |
| local.project.enddate | 2019 | |
| local.project.impact | Impactul ştiinţific, social şi economic preconizat: Rezultatele proiectului vor contribui la dezvoltarea studiilor în domeniul problemelor geriatrice majore în ceea ce priveşte aspectul medical şi social, a factorilor de risc extrinseci şi intrinseci; vor sta la baza cercetărilor ştiinţifice şi de elaborare a unor noi metode de abordare a polipatologiei la pacientul vârstnic cu dereglări cognitive şi afective şi multiple probleme geriatrice. În plan socioeconomic, elaborarea principiilor de tratament, profilaxie şi de evaluare a polipatologiei la vârstnici va contribui la reducerea costurilor pentru caz tratat, micşorarea duratei de spitalizare, reducerea gradului de dependenţă, a frecvenţei căderilor, a imobilizării, decompensării poliorganice a pacientului vârstnic. Va fi posibilă reintegrarea socială a vârstnicului, majorarea duratei de viaţă, ameliorarea calităţii vieţii. | en_US |
| local.project.results | A fost sistematiză situaţia epidemiologică cu privire la problemele morbidității cronice cardiace, cea mai înaltă pondere dintre patologiile cardiace cornice a fost hipertensiunea arterială – 88,63%, urmată fiind de angina pectorală -45,44% de cazuri, dereglările de ritm – 33,49% de cazuri, iar insuficiența cardiacă cronică a fost agnosticată la 92,6% de cazuri. Evaluarea factorilor de risc cardiovasculari la pacienții vârstnici a evidențiat o pondere elevată a dislipidemiei – 49,43%, anamneza agravată eredocolaterală – 16,47% , de dereglarea toloranței la glucoză – 10,22%, consumul de alcool – 9,09% și de tabagism – 6,25% de cazuri, dar și a supraponderii, cu o valoare medie pe grup a IMC de 29,96±0,48 la pacienții vârstnici din grup. Dintre co-morbiditățile diagnosticate la pacienții vârstnici cea mai înaltă frecvență a avut-o patologia osteoarticulară – 100% de cazuri, urmată fiint de boala cerebrovasculară cronică – 86,36%, patologia digestive – 79,49%, patologia urogenitală – 77,82% și de cea diabetică –24,42 % de cazuri. Au fost studiate pentru prima dată testele cognitive MMSE (Folstein), MOCA, SLUMS în examenul geriatric în dependență de mediul de trai al pacientului: urban/rural. la pacienții vârstnici spitalizați în secțiile de geriatrie Prevalenţa deficitului cognitiv după gradele de severitate este dominată de deficitul cognitiv ușor (conform scorului MMSE) pentru lotul I (urban), pentru lotul II (rural) – funcția cognitivă este păstrată, iar conform scorului MOCA dereglările cognitive moderate s-au prezentat în ambele loturi de studiu. Din analiza punctajului de determinare ai gradului de severitate al deficitului cognitiv reiese că cel mai mare impact asupra gradului de severitate al insuficienței de memorie îl are scorul 21MOCA, urmat de scala MMSE şi nivelul de educaţie. În baza acestor rezultate s-a emis ipoteza conform căreia nivelul de educaţie, punctajul obţinut la MOCA și MMSE pot fi predictori ai severităţii deficitului cognitiv.Problema calităţii vieţii bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare cronice, constitue o importantă temă de sănătate publică, un subiect de cercetare interdisciplinară (medicală, psihologică, socială, socio economică) la nivel mondial. Evaluarea calităţi vieţii este importantă atât pentru pacienţi, familiile acestora, cât şi pentru clinicieni pentru factorii decizionali în 23dorinţa de a îmbunătăţi metodele terapeutice, scăzând morbiditatea şi îmbunătăţind prognosticul. Conform rezultatelor evaluării calității vieții pacienților vârstnici a fost stabilit că cel mai afectat item a calității vieții a fost energia, cu valoarea medie de 59,59±3,02, urmată fiind de durere – 53,67±2,30, abilitatea fizică – 48,29±2,018, calitatea somnului – 47,7±2,60, de reacția emoțională –35,20±2,16 și de izolarea socială –27,78±2,21. | en_US |
