Studiul histologic și imunohistochimic al procesului de invazivitate din endometrioza extragenitală: 311.02 – Anatomia patologică: Rezumatul tezei de doctor în științe medicale

Abstract

Actualitatea și importanța problemei cercetate. Endometrioza este o afecțiune ginecologică cronică, caracterizată prin prezența țesutului endometrial funcțional în afara cavității uterine. Deși localizarea tipică a acestei boli este în zona pelvină – ovare, trompe uterine, peritoneu – în unele cazuri, țesutul endometrial poate fi găsit în afara sferei genitale, determinând ceea ce se numește endometrioză extragenitală [1, 10]. Această formă mai rară de endometrioză poate afecta o varietate de structuri și organe din afara aparatului reproductiv, inclusiv tractul urinar, tractul digestiv, diafragma, plămânii și chiar sistemul nervos. Simptomele sunt adesea nespecifice și pot varia în funcție de localizare, ceea ce face diagnosticarea dificilă [2]. Endometrioza rămâne o maladie controversată cu multiple simptome (durere pelvină cronică, dismenoree, dispareunie profundă, infertilitate, disurie, dischezie), cu efecte negative semnificative asupra activității sociale, ocupaționale și psihologice, care afectează substanțial calitatea vieții pacientelor [3,8]. Conform ultimelor date a Organizației Mondiale a Sănătății din 2023, endometrioza afectează global 10% (190 milioane) de femei cu vârsta reproductivă și fete cauzând durere și/sau infertilitate [10]. Confirmarea histologică este esențială, deoarece în multe cazuri originea leziunilor endometriozei nu este confirmată. Endometrioza extragenitală implică o capacitate anormală a celulelor endometriale de a migra, adera și invada țesuturi aflate la distanță de cavitatea uterină. Un rol central în aceste procese îl au tranziția epitelio- mezenchimală (EMT – epithelial-mesenchymal transition) și metaloproteinazele matriceale (MMP – matrix metalloproteinases) [5]. Tranziția epitelio-mezenchimală este un proces biologic esențial în timpul dezvoltării embrionare, dar și în patogeneza unor boli precum cancerul și endometrioza. În cadrul EMT, celulele epiteliale își pierd caracteristicile de coeziune și polaritate, dobândind proprietăți mezenchimale, precum migrarea și invazia tisulară. În endometrioza extragenitală, EMT facilitează diseminarea celulelor endometriale prin vasele sangvine sau limfatice către situsuri ectopice, unde pot forma implanturi viabile [6]. Pe de altă parte, metaloproteinazele matriceale joacă un rol crucial în degradarea matricei extracelulare, permițând celulelor endometriale să pătrundă și să se stabilească în țesuturi noi. MMP-2 și MMP-9, în special, au fost implicate în patogeneza endometriozei prin facilitarea invaziei celulelor endometriale în structuri non-genitale. Activitatea crescută a acestor enzime a fost corelată cu o formă mai agresivă și extinsă a bolii [4]. Interacțiunea dintre EMT și MMP este esențială în formarea leziunilor extragenitale. Factori proinflamatori, cum ar fi TNF-α și IL-1β, precum și semnalizarea TGF-β, stimulează EMT și reglează expresia MMP, accentuând invazivitatea și capacitatea de implantare a celulelor endometriale [7,9]. În concluzie, tranziția epitelio-mezenchimală și activarea metaloproteinazelor matriceale reprezintă mecanisme cheie care explică comportamentul invaziv al celulelor endometriale și dezvoltarea endometriozei extragenitale, susținând ideea că această afecțiune are trăsături similare cu cele ale proceselor tumorale. Scopul cercetării: Evaluarea imuno-morfologică a focarelor de endometrioză extragenitală în vederea stabilirii potențialului de invazivitate și a criteriilor de diagnostic. Obiectivele cercetării: 1. Identificarea histopatologică a leziunilor de endometrioză extragenitală cu conturarea unui tablou macroscopic și microscopic particular acestor leziuni; 2. Evaluarea imunohistochimică a leziunilor de endometrioză prin utilizarea markerilor pentru ER, PR și CD10; 3. Aprecierea imunohistochimică a potențialului de invazivitate al leziunilor de endometrioză extragenitală prin investigarea markerilor MMP-1 (colagenaza interstițială), MMP-2 (gelatinaza-A), MMP-9 (gelatinaza-B) și MMP-14 (proteaza transmembranară de tip 1); 4. Stabilirea modificărilor axului SDF-1/CXCR-4 în procesele de invazie și metastazare a endometrului ectopic; 5. Evaluarea expresiei markerilor specifici procesului de tranziție epitelio-mezenchimală (E-cadherină/ Vimentină) în endometrioza extragenitală. Metodologia cercetării științifice. Avizul pozitiv al Comitetului de Etică a Cercetării pentru realizarea studiului a fost obținut în data de 16 martie 2017, proces verbal nr. 63. Studiile doctorale au fost realizate în perioada 2015-2020 la Catedra de Patologie, disciplina morfopatologie a Facultății de Medicină nr. 1 a Instituției Publice Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”, Republica Moldova și Disciplina de morfopatologie, Universitatea de Medicină Craiova, România. Noutatea științifică a cercetării. În premieră au fost identificați markeri de prognostic cu cea mai mare capacitate de predicție a potențialului agresiv local și recidivant al acestor leziuni. Studiul MMP, deși nu este unul nou, aduce date originale privind implicarea acestora în modelarea matricei extracelulare și invazivitatea locală a leziunilor de endometrioză. Un element de noutate îl constituie panelul de MMP selectat de noi (MMP-1 – colagenaza interstițială, MMP-2 – gelatinaza-A, MMP-9 – gelatinaza-B, MMP-14 – proteaza transmembranară de tip 1), care nu a fost utilizat în nici unul din studiile accesibile de până în prezent. Cercetările anterioare au luat în calcul doar MMP-1 și MMP-2 sau MMP-9 și MMP-14 în procesul de endometrioză genitală și nu în leziunile cu localizare extragenitală. În plus, a fost determinată expresia MMP nu numai la nivelul elementelor glandulare și stromale ale leziunilor de endometrioză, dar și în țesuturile extragenitale pentru a evalua corelarea între leziunile maladiei și țesuturile în care se dezvoltă acestea. Pentru prima dată au fost investigate simultan expresiile SDF-1 și CXCR-4, în 3 compartimente: celulele glandulare endometriale, celulele stromale endometriale și stroma adiacenta implanturilor extragenitale. În studiul dat ne-am axat pe expresia concomitentă a markerilor E-cadherină/Vimentină la nivelul leziunilor de endometrioză extragenitală. În premieră au fost determinate leziunile în care procesul de tranziție epitelio-mezenchimală (EMT) este cel mai activ și cu cel mai mare potențial de invazivitate loco-regională. Problema științifică soluționată a constat în determinarea gradului de expresie a markerilor de agresivitate, precum E-cadherina, Vimentina, N-cadherina și Twist în progresia endometriozei. Semnificația teoretică și valoarea aplicativă a lucrării. Studiul a pus în evidență date noi privind originea și dezvoltarea leziunilor de endometrioză extragenitală de diversă localizare și implicarea unor mecanisme moleculare în patogenia acestei afecțiuni. Stabilirea celor mai utili biomarkeri ai prognosticului endometriozei extragenitale contribuie la stratificarea corectă a pacientelor pentru un tratament țintit și eficient, aprecierea evoluției, invazivității și riscului de recidivă a maladiei. Aprobarea rezultatelor tezei. Rezultatele studiului au fost prezentate și discutate în cadrul următoarelor forumuri științifice naționale și internaționale, precum: Al XIV-lea Simpozion Național de Morfologie Microscopică cu participare internațională, Tîrgu Mureș, România, 2016; Coferința științifică anuală a cadrelor științifico – didactice, doctoranzilor, masteranzilor, rezidenților și studenților USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, 2016; Coferința științifică anuală a cadrelor științifico – didactice, doctoranzilor, masteranzilor, rezidenților și studenților USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, 2017; The 7th International Medical Congress for Students and Young Doctors “MedEspera” Chișinău, Republic of Moldova, 2018; Coferința științifică anuală a cadrelor științifico – didactice, doctoranzilor, masteranzilor, rezidenților și studenților USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, 2018; The USCAP 108 Th Annual Meeting, National Harbor, Maryland, USA, 2019; Congresul consacrat aniversării a 75-A de la fondarea USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, 2020; The 8th International Medical Congress for Students and Young Doctors “MedEspera” Chișinău, Republic of Moldova, 2020; Al XVII-lea Simpozion Național al Societății Române de Morfologie, Craiova, România, 2021; Al XVIII-lea Simpozion Național al Societății Române de Morfologie, Craiova, România, 2022; Al XIX-lea Simpozion Național al Societății Române de Morfologie, Craiova, România, 2024; Conferința națională științifico-practică cu participare internațională „Istorie, actualități și perspective ale serviciului de anatomie patologică, Chișinău, Republica Moldova”, 2025. Publicații la tema tezei. La subiectul tezei au fost publicate 27 de lucrări științifice, inclusiv 1 articol în reviste SCOPUS, 1 articol în reviste din străinătate, 3 articole în reviste naționale recenzate. Totodată au fost obținute 1 certificat de inovator și 1 act de implimentare a inovației în procesul științifico-practic. Volumul și structura tezei. Lucrarea este expusă pe 124 pagini, care include toate elementele obligatorii stipulate de Ghidul în vigoare (2017), iconografic reprezentată prin 5 tabele, 1 formulă statistică și 45 figuri, incluse în text, 231 surse bibliografice. Cuvinte-cheie: endometrioză extragenitală, studiu imunohistochimic, potențialul de invazivitate, matrice extracelulară, tranziție epitelio-mezenchimală.