Studiul histologic și imunohistochimic al procesului de invazivitate din endometrioza extragenitală: 311.02 – Anatomia patologică: Teză de doctor în științe medicale

Abstract

Actualitatea și importanța problemei cercetate. Endometrioza este o patologie benignă a sistemului genital feminin, hormonal dependentă, histologic definită prin implantarea glandelor și a stromei din mucoasa uterului în afara cavității uterine, în diverse organe și țesuturi. Diagnosticul este stabilit, în cele mai multe cazuri, macroscopic prin laparoscopie. Confirmarea histologică este esențială, deoarece în multe cazuri originea leziunilor endometriozei nu este confirmată [20, 40, 46, 94, 126, 176, 223, 229]. Endometrioza rămâne o maladie controversată cu multiple simptome (durere pelvină cronică, dismenoree, dispareunie profundă, infertilitate, disurie, dischezie), cu efecte negative semnificative asupra activității sociale, ocupaționale și psihologice, care afectează substanțial calitatea vieții pacientelor [2, 48, 58, 76, 151, 152, 183]. Adevărata prevalență a endometriozei extragenitale este necunoscută, din cauza lipsei unor studii bine definite și multiplelor studii de caz sau serii de cazuri [30, 38, 88, 112, 136, 149]. Cu toate acestea numărul raportărilor de cazuri de endometrioză extrapelvină și extragenitală a crescut [88]. Conform rezultatelor a 2 revizuiri sistematice a literaturii recente, publicate în 2023 și 2024, incidența endometriozei crește anual, iar prevalența la nivel global a fost estimată la 170-190 de milioane de femei [69, 222]. Conform opiniei unor savanți, endometrioza extragenitală apare la 5-9% din totalul femeilor cu endometrioză [59, 65, 126, 183]. Diagnosticul întârziat este o altă problemă proeminentă în endometrioză, în special în localizările extragenitale [5, 57, 62, 63, 88, 162, 210], care prezintă o varietate de simptome în funcție de localizarea și severitatea leziunilor. În scopul diagnosticului timpuriu, au fost efectuate studii pentru a determina activitatea matrix metaloproteinazelor (MMP) în leziunile endometriozice ectopice. Cu toate că prezența și rolul MMP în endometrioză sunt incontestabile, secvența exactă a evenimentelor este neclară din cauza activității variabile a acestor endopeptidaze în funcție de numeroși factori, cum ar fi faza ciclului menstrual sau tipul leziunii [11, 21, 22, 98, 127, 206]. Astfel, la momentul actual, diagnosticul corect sau excluderea acestuia necesită încă o procedură invazivă de laparoscopie sau laparotomie [21, 53]. Este important de luat în considerație și faptul că unele femei prezintă forme pauci sau asimptomatice ale maladiei și ca urmare nu solicită asistență medicală și tratament [46, 59, 62, 94, 176, 216]. Prevalența exactă a endometriozei asimptomatice nu este cunoscută, dar prezența acestei maladii a fost raportată la 3-45% dintre femeile supuse sterilizării laparoscopice [46, 59, 62, 94, 216]. Astfel, endometrioza extragenitală, considerată în mod tradițional rară, a fost raportată într- un număr considerabil de cazuri cu o creștere a incidenței în ultimele decenii. Aceste forme sunt mai frecvente decât se credea anterior și prezintă dificultăți substanțiale de diagnostic datorită variabilității prezentării clinice [12, 65, 88]. Abordările bazate pe dovezi ale diagnosticului și tratamentului endometriozei extragenitale rămân imature, având în vedere prevalența scăzută și calitatea limitată a cercetărilor disponibile în literatura de specialitate, dar și solicitarea frecventă a consultației la un alt medic decât cel obstetrician-ginecolog [46, 88]. În plus, endometrioza nu are biomarkeri non-invazivi disponibili, cu sensibilitate și specificitate suficientă [53, 162, 172], iar continuarea cercetărilor fundamentale și clinice vor elucida etiologia și patogeneza, vor perfecta diagnosticul și tratamentul endometriozei extragenitale [88]. Prin urmare, actualitatea problemei de cercetare a endometriozei este determinată de frecvența înaltă, consecințele nefaste și diverse complicații asociate, inclusiv înregistrate și în Republica Moldova. Acestea au justificat abordarea problemei în cauză, utilizarea unei metodologii complexe anatomo-patologice întru revizuirea și cercetarea particularităților evolutive ale endometriozei extragenitale. Scopul cercetării: Evaluarea imuno-morfologică a focarelor de endometrioză extragenitală în vederea stabilirii potențialului de invazivitate și a criteriilor de diagnostic. Obiectivele cercetării: 1. Identificarea histopatologică a leziunilor de endometrioză extragenitală cu conturarea unui tablou macroscopic și microscopic particular acestor leziuni; 2. Evaluarea imunohistochimică a leziunilor de endometrioză prin utilizarea markerilor pentru ER, PR și CD10; 3. Aprecierea imunohistochimică a potențialului de invazivitate al leziunilor de endometrioză extragenitală prin investigarea markerilor MMP-1 (colagenaza interstițială), MMP-2 (gelatinaza-A), MMP-9 (gelatinaza-B) și MMP-14 (proteaza transmembranară de tip 1); 4. Stabilirea modificărilor axului SDF-1/CXCR-4 în procesele de invazie a endometrului ectopic; 5. Evaluarea expresiei markerilor specifici procesului de tranziție epitelio-mezenchimală (E-cadherină/Vimentină) în endometrioza extragenitală. Noutatea științifică a cercetării. În premieră au fost identificați markeri de prognostic cu cea mai mare capacitate de predicție a potențialului agresiv local și recidivant al acestor leziuni. Studiul MMP, deși nu este unul nou, aduce date originale privind implicarea acestora în modelarea matricei extracelulare și invazivitatea locală a leziunilor de endometrioză. Un element de noutate îl constituie panelul de MMP selectat de noi (MMP-1 – colagenaza interstițială, MMP-2 – gelatinaza- A, MMP-9 – gelatinaza-B, MMP-14 – proteaza transmembranară de tip 1), care nu a fost utilizat în nici unul din studiile accesibile de până în prezent. Cercetările anterioare au luat în calcul doar MMP-1 și MMP-2 sau MMP-9 și MMP-14 în procesul de endometrioză genitală și nu în leziunile cu localizare extragenitală. În plus, a fost determinată expresia MMP nu numai la nivelul elementelor glandulare și stromale ale leziunilor de endometrioză, dar și în țesuturile extragenitale pentru a evalua corelarea între leziunile maladiei și țesuturile în care se dezvoltă acestea. Pentru prima dată au fost investigate simultan expresiile SDF-1 și CXCR-4, în 3 compartimente: celulele glandulare endometriale, celulele stromale endometriale și stroma adiacenta implanturilor extragenitale. În studiul dat ne-am axat pe expresia concomitentă a markerilor E-cadherină/ Vimentină la nivelul leziunilor de endometrioză extragenitală. În premieră au fost determinate leziunile în care procesul de tranziție epitelio-mezenchimală (EMT) este cel mai activ și cu cel mai mare potențial de invazivitate loco-regională. Problema științifică soluționată a constat în determinarea gradului de expresie a markerilor de agresivitate, precum E-cadherina, Vimentina, N-cadherina și Twist în progresia endometriozei. Semnificația teoretică și valoarea aplicativă a lucrării. Studiul a pus în evidență date noi privind originea și dezvoltarea leziunilor de endometrioză extragenitală de diversă localizare și implicarea unor mecanisme moleculare în patogenia acestei afecțiuni. Stabilirea celor mai utili biomarkeri ai prognosticului endometriozei extragenitale contribuie la stratificarea corectă a pacientelor pentru un tratament țintit și eficient, aprecierea evoluției, invazivității și riscului de recidivă a maladiei. Publicații la tema tezei. La subiectul tezei au fost publicate 27 de lucrări științifice, inclusiv 1 articol în reviste SCOPUS, 1 articol în reviste din străinătate, 3 articole în reviste naționale recenzate. Totodată au fost obținute 1 certificat de inovator și 1 act de implimentare a inovației în procesul științifico-practic. Volumul și structura tezei. Lucrarea este expusă pe 124 pagini, care include toate elementele obligatorii stipulate de Ghidul în vigoare (2017), iconografic reprezentată prin 5 tabele, 1 formulă statistică și 45 figuri, incluse în text, 231 surse bibliografice. Cuvinte-cheie: endometrioză extragenitală, studiu imunohistochimic, potențialul de invazivitate, matrice extracelulară, tranziție epitelio-mezenchimală. Studiile doctorale au fost realizate în perioada 2015-2020 la Catedra de Patologie, disciplina morfopatologie a Facultății de Medicină nr. 1 a Instituției Publice Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”, Republica Moldova și Disciplina de morfopatologie, Universitatea de Medicină Craiova, România. Avizul pozitiv al Comitetului de Etică a Cercetării pentru realizarea studiului a fost obținut în data de 16 martie 2017, proces verbal nr. 63.