Aspecte teoretice privind utilizarea transplantului autolog şi alogen de cartilaj septal în intervenţiile chirurgicale rinologice

Abstract

Abstract The study examines the use of autologous and allogeneic septal cartilage transplantation in rhinoplasty and rhi­no­sep­to­plasty. Innovative surgical techniques such as endoscopic and open septal cartilage harvesting were examined, high­ligh­ting advantages such as faster postoperative re­co­very and better visualization of nasal anatomy, as well as dis­ad­van­tages such as a steep learning curve and com­pli­ca­tions as­so­cia­ted with endoscopic manipulation. The postoperative out­­comes of patients undergoing rhinoplasty with auto­lo­gous car­ti­lage implants showed increased satisfaction re­gar­ding na­sal esthetic appearance and functionality. Re­gar­ding al­lo­ge­neic cartilage transplantation, risks of re­jec­tion and in­fec­tion were highlighted. Future perspectives in sep­tal car­ti­lage transplantation included improving surgical tech­­niques and optimizing outcomes, as well as exploring the use of innovative materials and technologies for cartilage tissue regeneration and remodeling. Aspects related to the in­te­gra­tion and revitalization of transplanted cartilage were studied in detail, including processes of angiogenesis, cel­lular colonization, and extracellular matrix biosynthesis. Sur­geons’ preferences regarding the use of autologous or al­lo­ge­neic cartilage were examined, highlighting the reasons and criteria underlying their choices. In conclusion, cartilage trans­plants are effective and safe in rhinologic surgical inter­ven­tions, although the study has limitations related to source avai­la­bi­lity and methodological variability.

Rezumat Studiul analizează utilizarea transplantului autolog şi alogen de cartilaj septal în rinoplastie şi rinoseptoplastie. S-au examinat tehnici chirurgicale inovatoare, precum prelevarea endoscopică şi deschisă a cartilajului septal, evidenţiindu-se avantajele, cum ar fi o recuperare postoperatorie mai rapidă şi o vizualizare mai bună a anatomiei nazale, dar şi dezavantajele, cum ar fi o curbă de învăţare abruptă şi complicaţiile asociate manipulaţiei en­do­sco­pice. Rezultatele postoperatorii ale pacienţilor care au suportat rinoplastie cu implant de cartilaj autolog au ară­tat o satisfacţie crescută în ceea ce priveşte aspectul estetic şi funcţionalitatea nasului. În ceea ce priveşte transplantul alo­gen de cartilaj, s-au evidenţiat riscurile de rejecţie şi in­fec­ţie. Perspectivele vi­i­toa­re în domeniul transplantului de car­ti­laj septal au inclus îm­bu­nă­tă­ţi­rea tehnicilor chirurgicale şi op­timizarea rezultatelor, pre­cum şi explorarea utilizării ma­te­ria­le­lor şi tehnologiilor ino­va­toa­re pentru regenerarea şi re­mo­de­la­rea ţesutului car­ti­la­gi­nos. Aspectele legate de in­te­gra­rea şi revitalizarea car­ti­la­ju­lui transplantat au fost studiate în de­ta­liu, inclusiv pro­ce­se­le de an­gio­ge­ne­ză, colonizare celulară şi biosinteză a ma­tri­cei ex­tra­ce­lu­lare. Preferinţele chirurgilor în ceea ce priveşte uti­li­za­rea car­ti­la­jului autolog sau alogen au fost examinate, cu evi­den­ţierea mo­ti­ve­lor şi criteriilor care stau la baza alegerii. În con­clu­zie, trans­plan­tu­rile de cartilaj sunt efi­cien­te şi sigure în in­ter­ven­ţiile chi­rur­gi­cale rinologice, cu toa­te că studiul are limitări legate de dis­po­ni­bi­li­ta­tea surselor şi de va­­ria­bi­li­ta­tea metodelor utilizate.