Factorii de risc și starea de sănătate a cadrelor didactice din instituțiile de învățământ general: Rezumatul tezei de doctor în științe medicale: 331.02 - Igienă

Abstract

Actualitatea cercetării: Cadrele didactice din Republica Moldova se confruntă cu factori de risc ocupaționali și psihosociali ce favorizează afecțiuni cronice și sindromul de epuizare profesională, ceea ce impune analiza determinanților sănătății și dezvoltarea unor politici de prevenție și promovare a bunăstării profesionale. Scopul cercetării: Evaluarea stării de sănătate și a factorilor de risc profesionali la cadrele didactice din instituțiile de învățământ general, în vederea elaborării măsurilor de prevenție a maladiilor. Obiectivele cercetării: Evaluarea stării de sănătate a cadrelor didactice din instituțiile de învățământ primar și secundar general (morbiditatea, indicii stării funcționale, psihoemoționali); Evaluarea igienică a particularităților factorilor de risc (profesionali și extraprofesionali) , specifici acestui tip de activitate profesională; Determinarea și evaluarea interrelațiilor dintre indicii stării de sănătate a cadrelor didactice și factorii de risc; Elaborarea măsurilor de profilaxie a maladiilor și de fortificare a stării de sănătate la cadrele didactice din Republica Moldova. Noutatea și originalitatea științifică rezidă în abordarea igienică integrată a condițiilor de muncă și a sănătății cadrelor didactice, prin investigarea stresului ocupațional și a burnout-ului, identificarea factorilor determinanți ai morbidității și fundamentarea unor metode moderne de prevenire și gestionare. Rezultatele noi obținute sunt susținute de analiza detaliată a burnout-ului, care indică niveluri moderate de extenuare emoțională (19,99±8,30), un risc crescut de reducere a realizărilor personale la 28% dintre respondenți și corelații semnificative între dimensiunile sindromului (r=0,463; p<0,001). Totodată, asocierea dintre extenuarea emoțională și dereglările ciclului menstrual (χ²(96)=109,158; p=0,020) confirmă impactul stresului ocupațional asupra reglării neuroendocrine, iar scorurile IES-R evidențiază prezența unor simptome de intruziune și hiperactivare la un subset al populației, sugerând o vulnerabilitate psihologică cumulativă. În plus, influența factorilor ergonomici (postura ortostatică prelungită, suprasolicitarea vocală), a microclimatului școlar necorespunzător și a obiceiurilor comportamentale contribuie suplimentar la destabilizarea stării funcționale. În ansamblu, aceste date reflectă un profil de risc psihosomatic tot mai pronunțat în rândul cadrelor didactice, accentuând necesitatea intervențiilor preventive timpurii. Semnificația teoretică constă în elaborarea unui model integrat de evaluare a sănătății ocupaționale a cadrelor didactice, care evidențiază legătura dintre expunerea cronică la factori de risc și modificările funcționale ale organismului, cu accent pe burnout și stresul ocupațional. Valoarea aplicativă constă în oferirea unui suport științific și metodologic pentru elaborarea politicilor de sănătate ocupațională în educație, prin profiluri de risc, programe de screening și instruire continuă destinate îmbunătățirii condițiilor de muncă și promovării sănătății cadrelor didactice. Implementarea rezultatelor științifice s-a realizat prin validarea lor la conferințe naționale și internaționale și prin integrarea în proiecte europene și bilaterale, fiind valorificate atât în mediul academic și formarea specialiștilor, cât și în elaborarea politicilor de sănătate ocupațională și publică din Republica Moldova. Structura tezei: introducere, 4 capitole, sinteza rezultatelor, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 221 surse, 10 anexe, 159 pagini de text de bază, 23 figuri și 9 tabele; 25 de lucrări științifice și 2 certificate de inovator.

The actuality of the research: Teaching staff in the Republic of Moldova are exposed to a range of occupational and psychosocial risk factors that contribute to chronic health conditions and professional burnout. This underscores the need to examine the determinants of health and to develop prevention policies and strategies that promote professional well-being. The aim of the study: The assessment of health status and occupational risk factors among teachers in general education institutions, with the aim of developing preventive measures. Objectives of the study: To assess the health status of teachers in primary and general secondary education institutions, including morbidity, functional status indicators, and psycho-emotional parameters; To conduct a hygienic evaluation of occupational and non-occupational risk factors specific to this professional activity.; To determine and analyze the interrelationships between health indicators of teaching staff and identified risk factors; To develop preventive measures aimed at reducing disease burden and strengthening the health status of teachers in the Republic of Moldova. Scientific novelty and originality consist in the first integrated hygienic approach to teachers’ working conditions and health, addressing occupational stress and burnout, identifying key morbidity determinants, and substantiating modern strategies for prevention and management. The obtained results are supported by the detailed analysis of burnout, which reveals moderate levels of emotional exhaustion (19.99±8.30), an increased risk of reduced personal accomplishment in 28% of respondents, and significant correlations between the syndrome’s dimensions (r = 0.463; p < 0.001). Moreover, the association between emotional exhaustion and menstrual cycle disturbances (χ²(96)=109.158; p=0.020) confirms the impact of occupational stress on neuroendocrine regulation, while the IES-R scores highlight the presence of intrusion and hyperarousal symptoms in a subset of participants, indicating a cumulative psychological vulnerability. Additionally, the influence of ergonomic factors (prolonged standing posture, vocal strain), inadequate classroom microclimate conditions, and behavioral patterns further contributes to a decline in functional capacity. Overall, these findings outline an increasingly pronounced psychosomatic risk profile among teaching staff, emphasizing the need for early preventive interventions. The theoretical significance lies in developing an integrated model for assessing teachers’ occupational health, highlighting the link between chronic exposure to risk factors and functional changes in the body, with emphasis on burnout and occupational stress. The applicative value consists in providing scientific and methodological support for occupational health policies in education, through risk profiling, screening programs and continuous training aimed at improving working conditions and teachers’ health. Implementation of research results was achieved through validation at national and international conferences and integration into European and bilateral projects, being capitalized both in academia and in the development of occupational and public health policies in the Republic of Moldova. Thesis structure: introduction, 4 chapters, synthesis of results, general conclusions and recommendations, bibliography with 221 references, 10 annexes, 159 pages of main text, 23 figures and 9 tables; with 25 scientific publications and 2 inventor certificates.