Studiu clinico-imagistic al hemoragiilor cerebeloase în angiopatia amiloidă cerebral: Teză de doctor în științe medicale: 321.05 – Neurologie clinică

Abstract

Structura tezei: Teza include introducere, 4 capitole, concluzii generale, recomandări, bibliografie (224 titluri), 4 anexe, 92 pagini text, 24 figuri, 4 tabele; rezultatele au generat 9 publicații și 7 prezentări. Scopul: Evaluarea particularităților clinice, imagistice și cognitive la pacienții cu AAC, în funcție de afectarea cerebelului, și integrarea lor într-un model diagnostic-prognostic. Obiective: (1)Compararea markerilor imagistici între pacienții cu și fără afectare cerebeloasă; (2) Analiza relației dintre afectarea cerebelului și performanța cognitivă; (3) Evaluarea asocierii cu factorii de risc vasculari și tratamentele antitrombotice. Noutatea științifică: Este realizată prima caracterizare complexă a unui posibil fenotip cerebelos al AAC, într-o cohortă extinsă. Se demonstrează că afectarea cerebeloasă se asociază cu o încărcătură hemoragică globală semnificativ crescută, independent de vârstă și comorbidități. Microhemoragiile cerebeloase sunt propuse ca biomarker imagistic de severitate, cu impact cognitiv distinct. Modelele multivariate arată că numărul de microhemoragii și anticoagulantele prezic independent afectarea cerebelului. Semnificația teoretică: Lucrarea extinde cadrul conceptual al AAC prin definirea unui subtip infratentorial, consolidând înțelegerea disfuncției microvasculare globale și a legăturii acesteia cu declinul cognitiv. Valoarea aplicativă: Rezultatele susțin includerea sistematică a markerilor cerebeloși în evaluarea IRM a AAC și contribuie la îmbunătățirea deciziilor privind terapia antitrombotică și managementul prognostic. Implementare: Concluziile au fost aplicate în colaborare cu Hadassah Medical Center și Tel Aviv Medical Center, optimizând evaluarea pacienților cu microhemoragii multiple, și integrate în programele didactice USMF.

Thesis structure: The thesis includes an introduction, 4 chapters, general conclusions, recommendations, bibliography (224 references), 4 appendices, 92 pages of text, 24 figures, and 4 tables. The results generated 9 publications and 7 presentations. Aim: To evaluate the clinical, imaging, and cognitive characteristics of patients with CAA depending on cerebellar involvement, and to integrate these parameters into a diagnostic– prognostic model. Objectives: (1) To compare imaging markers between patients with and without cerebellar involvement; (2) To analyze the relationship between cerebellar involvement and cognitive performance; (3) To assess associations with vascular risk factors and antithrombotic treatments. Scientific novelty: This is the first comprehensive characterization of a possible cerebellar phenotype of CAA within a large cohort. The study demonstrates that cerebellar involvement is associated with a significantly higher global hemorrhagic burden, independent of age and comorbidities. Cerebellar microhemorrhages are proposed as an imaging biomarker of disease severity with a distinct cognitive impact. Multivariate models show that the number of microhemorrhages and anticoagulant therapy independently predict cerebellar involvement. Theoretical significance: The study expands the conceptual framework of CAA by defining an infratentorial subtype, strengthening the understanding of global microvascular dysfunction and its relationship to cognitive decline. Practical value: The findings support the systematic inclusion of cerebellar markers in MRI assessment of CAA and contribute to improving decision-making regarding antithrombotic therapy and prognostic management. Implementation: The conclusions were applied in collaboration with Hadassah Medical Center and Tel Aviv Medical Center, optimizing the evaluation of patients with multiple microhemorrhages, and were integrated into the educational programs of USMF.