Rezumat. Integrarea inteligenței artificiale (AI) în toate aspectele activității și apariția algoritmilor
inteligenți, capabili să proceseze volume uriașe de date și să genereze informații personalizate,
schimbă radical modul în care cunoașterea este creată, organizată și utilizată. Mediul informațional
tradițional, bazat pe cataloage, clasificări și interacțiune directă cu bibliotecarul, este înlocuit treptat
de un spațiu digital dinamic, în care căutarea și filtrarea informației sunt mediate de tehnologii
algoritmice. Scopul studiului constă în evidențierea mecanismelor de adaptare strategică prin care
bibliotecile academice își reconfigurează serviciile, procesele și structurile interne pentru a face față
noilor cerințe ale mediului digital academic. Pentru realizarea cercetării s-au aplicat metoda
cantitativă și calitativă: documentare științifică, sinteză și analiză documentară.
BȘM integrează treptat instrumente bazate pe AI pentru managementul colecțiilor, recomandări
personalizate, asistență virtuală și detectarea plagiatului. Ea devine un spațiu de dialog între
tehnologie și umanitate, unde valorile cunoașterii autentice sunt protejate, iar noile instrumente sunt
utilizate în sprijinul cercetării și al educației academice. Bibliotecarii manifestă interes crescut, dar și
îngrijorări legate de etica algoritmică, transparența datelor și pierderea controlului uman asupra
proceselor informaționale.
Bibliotecile academice se află la intersecția dintre tradiția informațională și inovația tehnologică. Sub
presiunea algoritmilor, ele trebuie să devină mai flexibile, să dezvolte competențe digitale avansate și
să participe activ la elaborarea unor politici etice privind utilizarea AI. Succesul adaptării depinde de
echilibrul dintre automatizare și rolul uman în garantarea calității informației.
Abstract. The integration of artificial intelligence (AI) throughout all fields and the growing presence
of intelligent algorithms to process huge volumes of data and generate personalized information, is
reshaping how knowledge is created, organized and used. The traditional model of ingormation access,
relying on catalogs, classifications and direct librarian assistance, is slowly evolving into a digital
space, governed by algorithmic search and filtering tools. Objective of the study: To examine how
academic libraries strategically reconfigure their services, processes and structures in order to
respond to the changing demands of the digital academic environment. The research was done based
on the quantitative and qualitative methods: scientific documentation, synthesis and documentary
analysis. BŞM is consistenly expanding its use of AI-tools across collection management, enable
personalized recommendations, facilitate virtual assistance and ensure plagiarism detection. It is
turning into a collaborative space between technology and humanity, where the values of authentic
knowledge are protected and innovative tools are used to advance research and academic education.
Librarians show heightened engagement, but also raise concerns related to algorithmic ethics, the
clarity of data use and the potential loss of human oversight in information processes. Academic
libraries represent a meeting point of conventional information models and new technological change.
Under the influence of algorithms, they must adapt more readily, acquire advanced digital abilities, and participate in establishing ethical standards for AI. Effective adaptation depends on harmonizing
automated technologies with human responsability for ensuring information quality.
