Actualiatate. Infecția cu SARS-CoV-2 rămâne o provocare majoră pentru sănătatea
publică, din cauza evoluției continue a virusului și apariției variantelor genetice cu impact
asupra transmiterii și controlului bolii. Monitorizarea genomică este esențială pentru
supravegherea epidemiologică și identificarea variantelor circulante.
Scopul lucrării: Identificarea variantelor virusului SARS-CoV-2 cu analiza filogenetică
a izolatelor circulante pe teritoriul Republicii Moldova pentru perfecționarea măsurilor de
supraveghere și control a morbidității prin COVID-19.
Obiectivele lucrării: caracteristica filogenetică a izolatelor virusului SARS-CoV-2
depistate pe teritoriul RM; studierea evoluției virusului SARS-CoV-2 cu identificarea
substituțiilor, inserțiilor, delețiilor și compararea lor cu diversitatea genomului viral la nivel
global; analiza dinamicii circulației virusului SARS-CoV-2 și apariției noilor variante genetice,
investigarea relației dintre genotipurile virusului și datele epidemiologice; monitorizarea apelor
uzate ca metodă de predicție a tendințelor epidemiologice ale infecției cu SARS-CoV-2;
estimarea impactului diferitor genotipuri virale ale SARS-CoV-2 cu argumentarea propunerilor
privind diagnosticul de laborator al COVID-19.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: În premieră pentru RM, au fost obținute date
originale privind caracteristicile genotipice și fenotipice ale virusului SARS-CoV-2 circulant
pe teritoriul țării, utilizând tehnici moderne de secvențiere genomică și analiză bioinformatică.
Cercetarea a permis identificarea genovariantelor SARS-CoV-2 din probe clinice și ape uzate,
evaluarea poziționării acestora în arborii filogenetici globali și analiza evoluției moleculare a
virusului. Rezultatele obținute au contribuit la prognozarea dinamicii procesului epidemic și la
optimizarea măsurilor de supraveghere și control al infecției COVID-19.
Rezultate obținute: A fost determinată structura genetică și distribuția liniilor SARSCoV-2 în RM în perioada 2021–2025, fiind identificate mutațiile dominante și evaluat impactul
acestora asupra proprietăților biologice ale virusului; a fost demonstrată utilitatea monitorizării
apelor uzate în detectarea timpurie a variantelor circulante, evaluată performanța instrumentelor
bioinformatice utilizate în analiza datelor de secvențiere și formulate propuneri pentru
optimizarea diagnosticului și supravegherii epidemiologice.
Semnificaţia teoretică: Studiul contribuie la aprofundarea cunoștințelor privind evoluția
moleculară a SARS-CoV-2 și mecanismele de adaptare virală, oferind suport științific pentru
dezvoltarea strategiilor moderne de supraveghere genomică și management epidemiologic.
Valoarea aplicativă: Rezultatele obținute au fost valorificate prin elaborarea ghidurilor
de bune practici în secvențiere genomică, actualizarea protocolului clinic național și integrarea
datelor în activitatea de instruire a studenților, medicilor rezidenți și specialiștilor din domeniul.
Implementarea rezultatelor științifice: Rezultatele cercetării au fost implementate prin
elaborarea ghidului privind secvențierea metagenomică; elaborarea monografiei privind
secvențierea acizilor nucleici; actualizarea Protocolului clinic național COVID-19; precum și
prin valorificarea rezultatelor obținute în activitatea instituțiilor medico-sanitare, în
supravegherea epidemiologică și în procesul educațional universitar.
Structura tezei: introducere, patru capitole, concluzii generale şi recomandări,
bibliografie (189) titluri, 12 anexe, 94 pagini de text de bază, 8 tabele şi 42 figuri. Rezultatele
sunt publicate în 32 lucrări științifice.
Relevance. SARS-CoV-2 infection remains a major public health challenge because of
the continuing evolution of the virus and the emergence of genetic variants that affect
transmission and disease control. Genomic monitoring is essential for epidemiological
surveillance and for identifying circulating variants.
Aim of the study. To identify SARS-CoV-2 variants circulating in the Republic of
Moldova and to perform phylogenetic analysis of the detected isolates, with the aim of
improving COVID-19 surveillance and morbidity control measures.
Objectives of the study. To provide a phylogenetic characterization of SARS-CoV-2
isolates detected in the Republic of Moldova; to study SARS-CoV-2 evolution by identifying
substitutions, insertions, and deletions and comparing them with global viral genome diversity;
to analyze SARS-CoV-2 circulation dynamics and the emergence of new genetic variants,
including the relationship between viral genotypes and epidemiological data; to assess
wastewater monitoring as a method for predicting epidemiological trends in SARS-CoV-2
infection; and to evaluate the impact of different SARS-CoV-2 genotypes in order to support
proposals for improving the laboratory diagnosis of COVID-19.
Scientific novelty and originality. Original data on the genotypic and phenotypic
characteristics of SARS-CoV-2 circulating in the Republic of Moldova were obtained for the
first time using modern genomic sequencing and bioinformatic analysis. The study identified
SARS-CoV-2 genovariants in clinical and wastewater samples, assessed their position within
global phylogenetic trees, and analyzed the molecular evolution of the virus. The findings
contributed to forecasting epidemic dynamics and optimizing surveillance and control measures
for COVID-19.
The obtained study results. The research determined the genetic structure and
distribution of SARS-CoV-2 lineages in the Republic of Moldova during 2021–2025. Dominant
mutations were identified, and their impact on the biological properties of the virus was
assessed. The study also demonstrated the value of wastewater monitoring for early detection
of circulating variants, evaluated the performance of bioinformatic tools used for sequencingdata analysis, and developed proposals for improving laboratory diagnosis and epidemiological
surveillance.
Theoretical background. The study deepens current understanding of the molecular
evolution of SARS-CoV-2 and the mechanisms of viral adaptation, providing a scientific basis
for the development of modern genomic surveillance and epidemiological management
strategies.
The research practical value. The findings were applied through the development of
good-practice guidelines in genomic sequencing, the update of the national clinical protocol,
and the integration of the data into the training of students, resident physicians, and specialists
in the field.
Implementation of scientific results. The research findings were implemented through
the development of a guide on metagenomic sequencing, preparation of a monograph on nucleic
acid sequencing, update of the National Clinical Protocol on COVID-19, and use of the results
in healthcare institutions, epidemiological surveillance, and university education.
PhD thesis structure. The thesis includes an introduction, four chapters, general
conclusions and recommendations, a bibliography of 189 references, 12 annexes, 94 pages of
main text, 8 tables, and 42 figures. The results have been published in 32 scientific papers.
