Actualitatea temei. Endometrioza profundă infiltrativă (EP) reprezintă cea mai agresivă și
clinic variată formă a endometriozei [1], capabilă să afecteze diverse organe și structuri anatomice
[2,3]. Patologia este adesea rezistentă la tratamentul hormonal [4–7] și poate evolua progresiv
chiar în timpul sarcinii [8–10]. Afectează în special adolescentele și femeile tinere, influențând
semnificativ calitatea vieții [11,12]. Prevalența endometriozei la adolescente (12–20 ani) cu
dismenoree este de 21–44%, iar la femeile tinere (20–35 ani) cu durere pelvină cronică – până la
73%, ceea ce poate semnala un proces infiltrativ [13,14]. Conform datelor mondiale, endometrioza
afectează circa 10% dintre femeile de vârstă reproductivă, iar ~20% prezintă forma infiltrativă,
responsabilă de dureri severe, infertilitate, erori diagnostice și intervenții chirurgicale repetate
[2,15,16]. În ciuda progreselor medicale, etiologia și mecanismele patogenetice ale EP rămân
insuficient elucidate. Postulatul „sarcina vindecă endometrioza” este depășit, întrucât modificările
hormonale pot duce la progresia bolii și la complicații chirurgicale grave – hidronefroză, obstrucție
intestinală, apendicită, pneumotorax spontan [3].
EP provoacă cele mai intense suferințe dureroase [17]. Pe lângă dismenoree și dispareunie,
pacientele acuză dureri la urinare și defecație, zilnice și incontrolabile [18]. Diagnosticul este
adesea întârziat, deoarece simptomele determină adresarea la specialiști non-ginecologi, iar forma
extragenitală se poate confunda cu alte patologii chirurgicale [3]. Descoperirea intraoperatorie a
focarelor extragenitale, care pot depăși aria de competență a echipei ginecologice, poate conduce
la persistența simptomelor și la necesitatea unor proceduri ulterioare. Astfel, pacientele cu EP
rămân un grup cu vulnerabilitate crescută, prezentând o reducere semnificativă a calității vieții.
Cu toate că în zilele noastre endometrioza este considerată o afecțiune cronică, cu evoluție
pe tot parcursul vieții („life-long disease”), continuă cercetările privind mecanismele de dezvoltare
a acestei patologii, precum și perfecționarea strategiilor terapeutice existente. Terapia hormonală,
eficientă pentru alte fenotipuri, este frecvent ineficientă în EP, iar excizia chirurgicală completă
necesită echipă multidisciplinară [2,19]. Totodată, literatura de specialitate evidențiază
variabilitatea performanței metodelor imagistice și lipsa unei standardizări universale a evaluării
topografice a leziunilor. Relațiile dintre localizarea leziunilor, manifestările clinice și gradul de
afectare a calității vieții rămân, de asemenea, insuficient elucidate, ceea ce justifică necesitatea
perfecționării diagnosticului integrat al EP.
Având în vedere caracterul invalidizant al bolii, evaluarea impactului asupra calității vieții
devine esențială. Durerea cronică, infertilitatea și tulburările psiho-emoționale afectează
funcționarea socială și profesională, generând depresie și reducând bunăstarea generală [3,12,20].
Evaluarea calității vieții, prin chestionare standardizate generale și specifice [3,21], permite
obiectivarea impactului bolii asupra sănătății fizice, psihice, sexuale și sociale și contribuie la
personalizarea tratamentului. Creșterea nivelului de conștientizare în rândul profesioniștilor
medicali, diagnosticul interdisciplinar precoce și abordarea chirurgicală multidisciplinară
reprezintă premise fundamentale pentru îmbunătățirea prognosticului și a calității vieții femeilor
afectate de EP [3].
Scopul cercetării. Optimizarea diagnosticului EP prin elaborarea unui algoritm medical
multidisciplinar și studiul comparativ al impactului acestei patologii asupra calității vieții.
Obiectivele cercetării:
1. Evaluarea comparativă a particularităților anamnestice, clinice și paraclinice în
loturile investigate.
2. Analiza comparativă a manifestărilor clinice în corelație cu localizarea focarelor de
endometrioză profundă, precum și cu tabloul ecografic evaluat conform clasificării #Enzian, în
vederea elaborării unui algoritm diagnostic multidisciplinar.
3. Studierea comparativă a determinantelor calității vieții în loturile investigate și
aprecierea prognosticului reproductiv conform indicelui EFI, ca o componentă relevantă a calității
vieții.
4. Aprecierea impactului endometriozei în loturile investigate asupra nivelului de
funcționare fizică și emoțională, sănătății mintale și potențialului funcțional cotidian.
Metodologia generală a cercetării. Cercetarea a fost realizată în perioada 2021–2023 în
cadrul Departamentului Obstetrică și Ginecologie al USMF „Nicolae Testemițanu” și a inclus 190
de paciente cu diagnosticul de endometrioză, confirmarea finală a bolii fiind efectuată
intraoperator (85 paciente cu EP și 105 de paciente – fără EP). Dimensiunea minimă a eșantionului,
calculată prin formula lui Cochran și ajustată cu 10% pentru rata de non-răspuns, a constituit 161
de paciente. Indicațiile pentru intervenția chirurgicală au fost, preponderent, chisturile
endometrioide ovariene, infertilitatea și fibroamele uterine simptomatice. Proiectul a fost aprobat
de Comitetul de Etică a Cercetării (aviz nr. 38 din 21.05.2021). Rezultatele cercetării sunt analizate
din perspectivă teoretico-științifică, în concordanță cu scopul și obiectivele stabilite. Studiul a fost
realizat conform unei metodologii structurate pe etape succesive, care au inclus: definirea
problemei și elaborarea planului de cercetare, colectarea materialului factual prin observație
statistică, evaluarea parametrilor clinico-paraclinici ai pacientelor incluse în studiu, analiza
statistică și sinteza concluziilor. Prelucrarea datelor s-a realizat cu ajutorul pachetelor software
IBM SPSS Statistics v.21 și MedCalc, prin aplicarea metodelor statistice descriptive, comparative
și de evaluare a performanței diagnostice, pragul semnificației statistice fiind stabilit la p<0,05.
Noutatea științifică a rezultatelor cercetării. Pentru prima dată în Republica Moldova și
Europa de Est a fost estimat impactul diferitelor forme de endometrioză asupra determinantelor
calității vieții prin aplicarea chestionarelor standardizate multidimensionale (EIQ, SF-36 și WHO5), cu evidențierea statistică a rolului dizabilitant al EP. Rezultatele obținute contribuie la
dezvoltarea abordării diagnostice a EP prin integrarea sistematică a calității vieții în decizia clinică,
susținând caracterul acesteia de patologie cronică biopsihosocială. Integrarea clasificării #Enzian
a permis caracterizarea extinderii și distribuției leziunilor endometriozice, precum și stabilirea
asocierilor dintre manifestările clinice și localizarea acestora, contribuind la orientarea
diagnosticului clinic prezumptiv și la elaborarea algoritmului diagnostic multidisciplinar.
Evaluarea prognosticului reproductiv prin indicele EFI, în corelație cu infertilitatea și
determinanții calității vieții, a evidențiat particularitățile aplicabilității acestuia la pacientele cu EP
și necesitatea aprofundării cercetărilor în acest domeniu.
Problema științifică importantă soluționată în cercetare. Lucrarea soluționează problema
științifică a optimizării diagnosticului neinvaziv al EP prin fundamentarea unei abordări complexe
bazate pe integrarea datelor clinico-anamnestice, imagistice și topografice, cu utilizarea clasificării
#Enzian. Această abordare a permis o mai bună orientare a diagnosticului clinic prezumptiv,
identificarea compartimentelor afectate și aprecierea extinderii bolii, precum și elaborarea unui
algoritm medical multidisciplinar de diagnostic, susținând o abordare neinvazivă în etapa diagnostică. Totodată, a fost evaluată aplicabilitatea indicelui EFI în aprecierea prognosticului
reproductiv la pacientele cu EP. Prin urmare, cercetarea completează abordarea EP drept maladie
multifocală, care necesită o abordare multidisciplinară, în managementul căreia evaluarea
determinantelor calității vieții, alături de datele clinice, imagistice și reproductive, contribuie la
individualizarea conduitei medicale și la integrarea necesităților pacientei în procesul decizional.
Importanța teoretică a cercetării. Cercetarea aduce o contribuție teoretică importantă prin
consolidarea conceptului de EP ca afecțiune cronică, infiltrativă și invalidizantă, caracterizată prin
heterogenitate clinică și topografică și printr-un impact multisistemic semnificativ. Integrarea
clasificării #Enzian în analiza clinică permite conceptualizarea EP nu doar ca entitate anatomică,
ci ca patologie ale cărei manifestări clinice pot fi corelate cu localizarea leziunilor. Studiul
fundamentează teoretic diagnosticul integrat al EP, concomitent cu elucidarea gradului de afectare
a determinantelor calității vieții, evaluate prin instrumente standardizate și validate, și susține
necesitatea unei abordări complexe, multidisciplinare și individualizate a pacientelor cu EP.
Valoarea aplicativă a cercetării. Valoarea aplicativă a cercetării constă în elaborarea și
integrarea unui set de instrumente moderne, cu aplicabilitate în practica clinică, începând cu un
algoritm de diagnostic orientat spre identificarea precoce și neinvazivă a EP, completat prin
evaluarea imagistică conform clasificării #Enzian, care facilitează planificarea tratamentului
chirurgical multidisciplinar, utilizarea scalelor SAV și B&B pentru obiectivizarea durerii și
monitorizarea evoluției clinice, precum și aplicarea indicelui EFI, cu evidențierea particularităților
acestuia în EP, pentru evaluarea prognosticului reproductiv. Implementarea evaluării
determinantelor calității vieții prin chestionarele standardizate EIQ, SF-36 și WHO-5 poate
contribui la realizarea unui management integrat (medical, chirurgical, reproductiv, psihologic,
social) în cadrul Centrelor de Excelență în Endometrioză, susținând necesitatea dezvoltării
acestora.
Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele cercetării au fost integrate în procesul
didactic al USMF „Nicolae Testemițanu” și valorificate prin 8 acte de implementare în cadrul
IMSP SCM „Gheorghe Paladi”. Materialele științifice elaborate în cadrul tezei au fost valorificate
și la elaborarea protocoalelor clinice privind endometrioza, inclusiv a Protocolului clinic național
„Endometrioza” (2025).
Aprobarea rezultatelor științifice. Principiile de bază ale cercetării au fost raportate și
discutate în cadrul forurilor științifice naționale și internaționale: Congresul Internațional
Aniversar al USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, 20-22 octombrie 2025; Societatea medicilor
obstetricieni-ginecologi din RM, 29 mai 2025; The 11th Annual Congress of the Society of
Endometriosis and Uterine Disorders (SEUD). Prague, Czech Republic, 24-26 aprilie 2025; The
13th National Congress of Obstetrics and Gynecology in Romania. Bucharest, Romania, 21-23
noiembrie 2024; The 7th European Endometriosis Congress, EEC. Bucharest, Romania, 6-8 iunie
2024; The 21st World Congress on Gynecological Endocrinology, ISGE. Florence, Italy, 8-11 mai
2024; Conferința Zilele «Gheorghe Paladi». Chișinău, RM, 17-18 mai 2024; Conferinta
universitara anuala USMF, Chișinău, RM, 18 octombrie 2023; Săptămâna Uniunii Medicale
Balcanice cu genericul „Perspective ale medicinei balcanice în era post COVID-19”. Chișinău,
RM, 7-9 iunie 2023; Conferința Abbott. Chișinău, RM, 7 decembrie 2023; Conferința Abbott.
Chișinău, RM, 23 mai 2023; Cursul Abbott. Chișinău, RM, 17 martie 2022; The 7th Congress of
the SEUD. Stockholm, Sweden, 9-11 decembrie 2021; Conferința Abbott. Chișinău, RM, 29
noiembrie 2021.
Publicații. La subiectul tezei au fost publicate 6 articole științifice, inclusiv 5 publicații în
ediții recenzate. De asemenea, au fost publicate 20 de teze, 6 postere, au fost obținute 8 certificate
de inovator.
Volumul și structura tezei. Lucrarea este scrisă în limba română și cuprinde 114 de pagini
de text de bază; include 50 de figuri, o formulă, 9 tabele și 9 anexe; constă din introducere, 4 capitole, concluzii generale, recomandări practice, adnotări în limbile română, engleză și
bibliografie cu 155 de referințe.
Relevance of the Topic. Deep infiltrating endometriosis (DIE) represents the most
aggressive and clinically heterogeneous form of endometriosis [1], capable of affecting various
organs and anatomical structures [2,3]. The condition is often resistant to hormonal treatment [4–
7] and may continue to progress even during pregnancy [8–10]. It predominantly affects
adolescents and young women, with a significant impact on quality of life [11,12]. The prevalence
of endometriosis among adolescents (12–20 years) with dysmenorrhoea ranges from 21–44%,
while in young women (20–35 years) with chronic pelvic pain it reaches up to 73%, which may
indicate an infiltrative process [13,14].
According to global data, endometriosis affects approximately 10% of women of
reproductive age, and around 20% present with the infiltrative form, which is responsible for
severe pain, infertility, diagnostic errors and repeated surgical interventions [2,15,16]. Despite
medical advances, the aetiology and pathogenetic mechanisms of DIE remain insufficiently
elucidated. The postulate that “pregnancy cures endometriosis” is now considered outdated, as
hormonal changes may lead to disease progression and serious surgical complications, including
hydronephrosis, intestinal obstruction, appendicitis and spontaneous pneumothorax [3].
DIE is associated with the most severe pain manifestations [17]. In addition to
dysmenorrhoea and dyspareunia, patients report pain during urination and defecation, which may
be daily and difficult to control [18]. Diagnosis is frequently delayed because symptoms often lead
patients to consult non-gynaecological specialists, while extragenital forms may be confused with
other surgical pathologies [3]. Intraoperative detection of extragenital lesions that extend beyond
the expertise of the gynaecological team may result in persistent symptoms and the need for further
procedures. Consequently, patients with DIE represent a highly vulnerable group with a markedly
reduced quality of life.
Although endometriosis is currently regarded as a chronic, life-long disease, research
continues to investigate the mechanisms underlying its development and to improve existing
therapeutic strategies. Hormonal therapy, which is effective in other phenotypes, is frequently
ineffective in DIE, while complete surgical excision requires a multidisciplinary team approach
[2,19]. At the same time, the literature demonstrates variability in the diagnostic performance of
imaging methods and a lack of universal standardisation of topographical lesion assessment.
Moreover, the relationships between lesion localisation, clinical manifestations and the degree of
quality-of-life impairment remain insufficiently elucidated, supporting the need for an integrated
multidisciplinary diagnostic approach.
Given the disabling nature of the disease, assessment of its impact on quality of life is
essential. Chronic pain, infertility and psycho-emotional disturbances impair social and
professional functioning, contribute to depression and reduce overall well-being [3,12,20].
Evaluation of quality of life using general and disease-specific standardised questionnaires [3,21]
enables objective assessment of the disease burden on physical, psychological, sexual and social
health and supports treatment individualisation. Increasing awareness among medical
professionals, early interdisciplinary diagnosis and a multidisciplinary surgical approach
constitute key prerequisites for improving prognosis and quality of life in women affected by DIE
[3].
Aim of the study. To optimise the diagnosis of DIE through the development of a
multidisciplinary medical diagnostic algorithm and a comparative assessment of the impact of this
condition on quality of life.
Objectives of the study:
1. To comparatively evaluate the anamnestic, clinical, and paraclinical characteristics of the
study groups.
2. To comparatively analyse clinical manifestations in relation to the localisation of deep
endometriosis lesions, as well as to the ultrasonographic findings assessed according to the
#Enzian classification, with the aim of developing a multidisciplinary diagnostic
algorithm.
3. To comparatively assess the determinants of quality of life in the study groups and to
evaluate reproductive prognosis according to the Endometriosis Fertility Index (EFI), as a
relevant component of quality of life.
4. To assess the impact of endometriosis in the study groups on the level of physical and
emotional functioning, mental health, and daily functional potential.
General research methodology. The study was conducted between 2021 and 2023 at the
Department of Obstetrics and Gynaecology of Nicolae Testemiţanu State University of Medicine
and Pharmacy and included 190 patients diagnosed with endometriosis, with final confirmation of
the disease established intraoperatively (85 patients with DIE and 105 patients without DIE). The
minimum required sample size, calculated using Cochran’s formula and adjusted by 10% for the
non-response rate, was 161 patients. The main indications for surgical intervention were ovarian
endometriotic cysts, infertility, and symptomatic uterine fibroids. The research project was
approved by the Research Ethics Committee (Approval No. 38 of 21 May 2021). The study results
were analysed from a theoretical and scientific perspective in accordance with the established aim
and objectives.
The study was carried out according to a structured methodology organised into successive
stages, including: problem definition and development of the research plan, collection of factual
data through statistical observation, evaluation of clinical and paraclinical parameters of the
patients included in the study, statistical analysis, and synthesis of conclusions. Data processing
was performed using IBM SPSS Statistics version 21 and MedCalc software packages, applying
descriptive, comparative, and diagnostic performance assessment methods, with the threshold for
statistical significance set at p<0.05.
Scientific novelty of the research results. For the first time in the Republic of Moldova
and Eastern Europe, the impact of different forms of endometriosis on the determinants of quality
of life was assessed using standardized multidimensional questionnaires (EIQ, SF-36, and WHO5), with statistical evidence demonstrating the disabling impact of DIE. The findings contribute to
the advancement of the diagnostic approach to DIE by systematically integrating quality-of-life
assessment into clinical decision-making and supporting its recognition as a chronic
biopsychosocial condition.
Integration of the #Enzian classification enabled characterization of the extent and
distribution of endometriotic lesions, as well as identification of associations between clinical
manifestations and lesion location, thereby contributing to presumptive clinical diagnosis and the
development of a multidisciplinary diagnostic algorithm. Assessment of reproductive prognosis using the EFI, in relation to infertility and quality-of-life determinants, revealed particular aspects
of its applicability in patients with DIE and highlighted the need for further research in this field.
Important scientific problem addressed by the research. The study addresses the
scientific problem of optimizing the non-invasive diagnosis of DIE by substantiating a
comprehensive approach based on the integration of clinical and anamnestic, imaging, and
topographic data using the #Enzian classification. This approach enabled better guidance of the
presumptive clinical diagnosis, identification of the affected compartments, assessment of disease
extent, and development of a multidisciplinary medical diagnostic algorithm, supporting a noninvasive approach at the diagnostic stage. At the same time, the applicability of the EFI in assessing
reproductive prognosis in patients with DIE was evaluated.
Thus, the research complements the understanding of DIE as a multifocal condition requiring
a multidisciplinary approach, in which the assessment of quality-of-life determinants, together
with clinical, imaging, and reproductive data, contributes to individualized medical management
and the integration of patients’ needs into the decision-making process.
Theoretical significance of the research. The research makes an important theoretical
contribution by strengthening the concept of DIE as a chronic, infiltrative, and disabling condition
characterized by clinical and topographic heterogeneity and a significant multisystem impact.
Integration of the #Enzian classification into clinical assessment allows DIE to be conceptualized
not merely as an anatomical entity but as a condition whose clinical manifestations may be
correlated with lesion location.
The study provides a theoretical basis for an integrated diagnostic approach to DIE, while
simultaneously elucidating the degree of impairment of quality-of-life determinants assessed using
standardized and validated instruments, and supports the need for a comprehensive,
multidisciplinary, and individualized approach to patients with DIE.
Practical value of the research. The practical value of the research lies in the development
and integration of a set of modern tools applicable to clinical practice, beginning with a diagnostic
algorithm aimed at the early and non-invasive identification of DIE, complemented by imaging
assessment according to the #Enzian classification, which facilitates multidisciplinary surgical
planning; the use of the VAS and B&B scales for the objective assessment of pain and monitoring
of clinical evolution; and the application of the EFI, with consideration of its specific features in
DIE, for the assessment of reproductive prognosis.
Implementation of the assessment of quality-of-life determinants using the standardized
EIQ, SF-36, and WHO-5 questionnaires may contribute to integrated management (medical,
surgical, reproductive, psychological, and social) within Endometriosis Centres of Excellence,
supporting the need for their development.
Implementation of scientific results. The research findings were integrated into the
teaching process at Nicolae Testemițanu State University of Medicine and Pharmacy and
implemented through eight implementation acts at Gheorghe Paladi Municipal Clinical Hospital.
Scientific materials developed within the thesis were also used in the development of clinical
protocols on endometriosis, including the National Clinical Protocol “Endometriosis” (2025).
Approval of scientific results. The main principles of the research were presented and
discussed at national and international scientific forums, including the Anniversary International
Congress of Nicolae Testemiţanu State University of Medicine and Pharmacy (Chișinău, 20–22
October 2025), meetings of the Society of Obstetricians and Gynaecologists of the Republic of Moldova (29 May 2025), the 11th Annual Congress of the Society of Endometriosis and Uterine
Disorders (SEUD) (Prague, Czech Republic, 24–26 April 2025), the 13th National Congress of
Obstetrics and Gynaecology in Romania (Bucharest, Romania, 21–23 November 2024), the 7th
European Endometriosis Congress (Bucharest, Romania, 6–8 June 2024), the 21st World Congress
of Gynaecological Endocrinology (ISGE) (Florence, Italy, 8–11 May 2024), the “Gheorghe Paladi
Days” Conference (Chișinău, Republic of Moldova, 17–18 May 2024), the Annual University
Conference of Nicolae Testemiţanu State University of Medicine and Pharmacy (Chișinău,
Republic of Moldova, 18 October 2023), the Balkan Medical Union Week “Perspectives of Balkan
Medicine in the Post-COVID-19 Era” (Chișinău, Republic of Moldova, 7–9 June 2023), as well
as a series of Abbott conferences and courses held in Chișinău between 2021 and 2023, and the
7th Congress of the Society of Endometriosis and Uterine Disorders (SEUD) (Stockholm, Sweden,
9–11 December 2021).
Publications. On the topic of the thesis, six scientific articles were published, including five
papers in peer-reviewed journals. In addition, 20 conference abstracts and six posters were
published, and eight innovator certificates were obtained.
Volume and structure of the thesis. The thesis is written in Romanian and comprises 114
pages of main text; it includes 50 figures, one formula, 9 tables and 9 appendices. The work
consists of an introduction, four chapters, general conclusions, practical recommendations,
abstracts in Romanian and English, and a bibliography containing 155 references.
