Factorii de risc pentru dezvoltarea suferinţei sistemului nervos fetal şi neonatal la gravida cu preeclampsie: studiu prospectiv, descriptiv

Abstract

Introducere. Preeclampsia are o incidenţă de 3-7% şi determină mortalitate şi morbiditate materno-fetală sporită. Rezistenţa vasculară accentuată, endoteliul reactiv şi agregarea sporită a trombocitelor sunt responsabile de manifestările clinico-paraclinice. Presiunea arterială sistolică mai mare de 180/110 mmHg este periculoasă pentru gravidă din motivele riscului sporit de complicaţii vasculare. Pe de altă parte, hipertensiunea respectivă tinde să amelioreze compensator aportul sangvin spre placenta vicioasă. Astfel, variabilitatea sporită a presiunii arteriale la gravidă poate influenţa negativ aportul sangvin spre făt. Scopul lucrării a fost determinarea rolului variabilităţii presiunii arteriale, de rând cu alţi factori de risc, asupra evoluţiei sarcinii cu preeclampsie şi influenţei ei asupra fătului. Material şi metode. Studiu prospectiv, descriptiv, realizat în Institutul Mamei şi Copilului din Chişinău. Eşantionul de cercetare a fost reprezentat de 105 gravide cu termenul de sarcină de 27-41 s.a., diagnosticate cu preeclampsie moderată sau severă pe parcursul anului 2014. Criteriile de excludere au fost: hipertensiune preexistentă sarcinii, sarcină multiplă, factor Rh (negativ) cu semne de izosenzibilizare, diabet zaharat, malformaţii congenitale ale fătului. A fost testată calitatea de factor de risc pentru suferinţa cerebrală fetală pentru o serie de comorbidităţi şi factori, înregistraţi pe durata sarcinii. Statistică descriptivă. Rezultate prezentate sub formă de medie şi deviere standard sau medie şi interval de încredere de 95%. Prelucrarea statistică a fost efectuată în baza softul Epi Info, versiunea 7 (Center for Disease Control and Prevention, Atlanta, GA, SUA). Rezultate. Factorii identificaţi a fi de risc pentru suferinţa ischemico-hipoxică a nou-născutului la femeile cu preeclampsie au fost: puseu hipertensiv la termen >28 s.a. (RR=4,3; 95CI=2,7 – 6,6; p<0,0001); durata peste 3 săptămâni a hipertensiunii arteriale (RR=5,3; 95CI=3,3 – 8,5; <0,0001); spitalizarea la un termen mai mic de 32 s.a. (RR=6,3; 95CI=3,9 – 10,5; p<0,0001); puseele hipertensive peste 180 mmHg (RR= 1,7; 95CI=1,5 – 1,9; p<0,0001); fluctuaţiile tensionale nictimerale peste 30 mmHg (RR=2,1; 95CI=1,2 – 3,6; p<0.007), tendinţe stabile de creştere a presiunii arteriale (RR=3,7; 95CI=2,0 – 7,1; p<0,005). Concluzii. Debutul valorilor sporite ale presiunii arteriale la termenul de până la 28 de săptămâni de sarcină pentru o perioadă mai mare de 3 săptămâni, variabilitatea nictimerală a tensiunii arteriale cu mai mult de 30 mmHg, precum şi depăşirea valorii de 180 mmHg a presiunii arteriale sistolice au fost asociate cu un risc semnificativ sporit de complicaţii hipoxico-ischemice fetale şi rezultate compromise neonatale în preeclampsie.

Introduction. Preeclampsia has an incidence of 4-8% and causes increased mortality and maternal-foetal morbidity. Increased vascular resistance, reactive endothelium and increased platelet aggregation are responsible for clinical and paraclinical manifestations. Systolic blood pressure greater than 180/110 mmHg is dangerous for pregnant woman due to the increased risk of vascular complications. On the other hand, this hypertension tends to compensate the blood supply to the impaired placenta. Thus, the increased variability of blood pressure in pregnant woman can negatively influence the blood supply to the foetus. The purpose of this research was to determine the role of variability of blood pressure, along with other risk factors, on pregnancy progression with preeclampsia and its influence on the foetus. Material and methods. Prospective, descriptive study conducted at the Mother and Child Institute in Chisinau. The research sample was 105 pregnant women with 27 to 41 weeks of pregnancy, diagnosed with moderate or severe preeclampsia during the year 2014. Exclusion criteria were: pre-existing hypertension, multiple pregnancies, Rh (negative) with signs of isoimmunization, diabetes mellitus, and congenital malformations of the foetus. The risk factor for foetal brain injury was tested for a series of co-morbidities and factors recorded over the duration of pregnancy. Descriptive statistics. Results presented as average and standard or average deviation and 95% confidence interval. Statistical processing was performed using the Epi Info software, version 7 (Center for Disease Control and Prevention, Atlanta, GA, USA). Results. The factors identified as risk ones for the newborn’s ischemic-hypoxic injury in case of women with preeclampsia were the following: hypertensive spurt values >28 gestational weeks. (RR=4.3; 95Cl=2.7 to 6.6; p<0.0001); high blood pressure over 3 weeks (RR=5.3; 95C1=3.3 to 8.5; p<0.0001); hospitalization at terms smaller than 32 gestational weeks. (RR=6.3; 95Cl=3.9 to 10.5; p<0.0001); hypertension spurt over 180 mmHg (RR=1.7; 95Cl=1.5 to 1.9; p<0.0001); nycthemeral tension fluctuations above 30 mmHg (RR=2.1; 95Cl=1.2 to 3.6; p<0.007), stable blood pressure growth trends (RR=3.7; 95Cl=2.0 to 7.1; p<0.005). Conclusions. The onset of elevated blood pressure up to 28 weeks of pregnancy for a period longer than 3 weeks, the nycthemeral blood pressure variability by more than 30 mmHg, as well as the excess of 180 mmHg of systolic blood pressure were associated with a significantly increased risk of foetal hypoxic-ischemic complications and neonatal compromised results in preeclampsia.