Cardiovascular remodeling in pediatric metabolic syndrome

Abstract

[...] THE RESEARCH CONCEPTUAL FRAMEWORK The research actuality. Metabolic syndrome (MS) is considered a recent major health problem, although scientific advances and therapeutic strategies has provided lots of opportunities for its management. It gets even more important if it occurs in children, since the therapeutic possibilities in pediatric patients are quite limited due to the considerable side effects and/or no sufficient studies so far. Metabolic syndrome is considered a pediatric pathology, leading to a number of early disorders, including cardiovascular disease (CVD) [12], showing an increased risk due to its early onset and duration. The incidence rate varies between 10 % and 84 %, depending on the geographical region, environment, individual demographic characteristics (gender, age, race and ethnic origin), as well as other criteria used for its defining [7]. In terms of gender, most studies show a higher frequency in males [8,10], whereas the differences also vary depending on the age gaps, being higher in males than adolescent females (10.9 % vs. 6.29 %), subsequently being reversed in adulthood (18 % vs. 20 % at the age of 20 - 39 years and 42 % vs. 51 % at the age ≤ 60 years) [4]. [...]

[...] REPERELE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII Actualitatea temei. Sindromul metabolic (SM) este considerat o problemă de sănătate majoră, foarte actuală, în pofida faptului că progresele științifice și strategiile terapeutice oferă mai multe oportunități în managementul acestei patologii. Problema devine cu atât mai importantă dacă survine la copii, deoarece posibilitățile terapeutice la vârsta pediatrică sunt limitate, iar SM are efecte secundare importante. Sindromul metabolic a fost inclus recent în patologia pediatrică și este considerat un stadiu precoce al mai multor patologii, inclusiv al bolilor cardiovasculare (BCV) [12]. Prevalența variază între 10 % și 84 %, în funcție de regiunea geografică, mediul de proveniență, caracteristicile demografice individuale (sex, vârstă, rasă, origine etnică), precum și de criteriile utilizate pentru definire [7]. În funcție de gen, un șir de studii prezintă o pondere mai mare la cel masculin atât la adulți cât și în rândul copiilor [8, 10]. Diferențele de sex variază și în funcție de intervalele de vârstă, predominând cel masculin versus feminin în adolescență (10,9 % vs 6,29 %), ulterior cu inversare la maturitate (18 % vs 20 % la vârsta de 20 - 39 ani și 42 % vs 51 % la vârsta ≤ 60 ani) [4]. [...]