|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- One Health & Risk Management
- One Health & Risk Management 2020
- One Health & Risk Management Vol. 1 No 2, 2020
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/12168
Title: | Challenging diagnosis: coexistence of two rare diseases – familial mediterranean fever and Loyez-Dietz syndrome type 3 |
Other Titles: | Dificultăți diagnostice: coexistența a două boli rare – febra mediteraneana familială și sindromul Loeys-Dietz tip 3 |
Authors: | Revenco, Ninel Andrieș, Lucia Sacara, Victoria Dorif, Alexandr Barba, Doina Eremciuc, Rodica Gaidarji, Olga |
Keywords: | autoinflammatory diseases;familial Mediterranean fever;children |
Issue Date: | 2020 |
Publisher: | Asociația de Biosiguranță și Biosecuritate din Republica Moldova |
Citation: | REVENCO, Ninel, ANDRIES, Lucia, SACARA, Victoria, et al. Challenging diagnosis: coexistence of two rare diseases – familial mediterranean fever and Loyez-Dietz syndrome type 3. In: One Health & Risk Management. 2020, vol. 1, no 2, pp. 68-72. ISSN 2587-3458. DOI: 10.38045/ohrm.2020.1.18 |
Abstract: | Introduction. Autoinflammatory diseases are a group of genetically inherited disorders
and familial Mediterranean fever is the most common of this group. It is rare in other
than Middle East populations. Clinical manifestations of FMF are attacks of fever usually shorter than 24 hours, associated with arthritis, pleuritic chest pain, and abdominal
pain.
Case presentation. A 15-year-old female patient was included in the study. She complained of recurrent episodes of fever associated with arthritis and abdominal pain.
Moreover, the patient presented dysmorphic features like hyperthelorism, prognathia,
scoliosis, pectus carinatum, and hypermobility syndrome. The laboratory exam revealed
mutations in both MEVF and SMAD 3.
Conclusions. An autoinflammatory disorder should be suspected in any patient who
has a history of recurrent fever. The attack patterns of FMF varies not just in different
patients, but also in the same patient. Mainstay of treatment is colchicine that significantly improves the prognosis of patients with FMF. Introducere. Bolile autoinflamatorii constituie un grup de maladii determinate de
activarea aberantă a căilor inflamatorii. FMF este cea mai frecventă
afecțiune autoinflamatorie. Cu excepția țărilor din Orientul Mijlociu, FMF se întâlnește
rar. Manifestările clinice includ episoade febrile cu o durată ce nu depășește 24 ore,
fiind asociate cu artrită, durere abdominală și de tip pleuritic.
Prezentarea cazului. Pacientă de 15 ani, inclusă în studiu. S-a adresat cu acuze
de episoade febrile recurente, asociate cu artrită și dureri abdominale. La examenul
clinic pacienta prezenta dismorfisme: hipertelorism, prognație, pectus carinatum, sindrom de hipermobilitate. La examenul de laborator au fost depistate mutații în genele
MEVF și SMAD 3.
Concluzii. Un sindrom autoinflamator va fi suspectat la pacienții cu istoric de febră
recurentă. Patternul atacurilor în FMF este variabil nu doar la diferiți pacienți, ci și în
cazul aceluiași bolnav. Baza terapiei este colchicina, care a ameliorat substanțial prognosticul pacienților cu FMF. |
metadata.dc.relation.ispartof: | One Health & Risk Management |
URI: | DOI: 10.38045/ohrm.2020.1.18 http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/12168 https://journal.ohrm.bba.md/index.php/journal-ohrm-bba-md/article/view/74/39 |
ISSN: | 2587-3458 2587-3466 |
Appears in Collections: | One Health & Risk Management Vol. 1 No 2, 2020
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|