USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/12632
Title: Endometrioza cicatricii postoperatorii. Treizeci și două cazuri consecutive
Other Titles: Endometriosis of postoperative scar: a report of thirty two cases
Authors: Ghidirim, G.
Mișin, I.
Mișina, A.
Zaharia, S.
Vasilev, V.
Chemencedji, I.
Keywords: endometriosis;scarring postoperative clinical cases
Issue Date: 2016
Publisher: Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova
Citation: GHIDIRIM, G., MIȘIN, I., MIȘINA, A. et al. Endometrioza cicatricii postoperatorii. Treizeci și două cazuri consecutive = Endometriosis of postoperative scar: a report of thirty two cases. In: Arta Medica. 2016, nr. 3(60), pp. 82-83. ISSN 1810-1852.
Abstract: Introducere. Endometrioza cicatricii postoperatorii (ECP) este o afecțiune rară dificilă în diagnostic, provocată de obicei de chirurgia ginecologico-obstetricală. Scopul. Aprecierea particularităților de diagnostic și tratament chirurgical. Material și metode. Au fost analizate 32 cazuri de ECP tratate chirurgical la baza a doua clinici pe parcursul anilor 1991-2016. Rezultate. Vârsta medie a pacientelor cu ECP a constituit 30.4±0.9 ani (95%CI:28.41-32.41). Indicele masei corporale a pacientelor cu ECP a constituit 21.6±0.6 kg. (95%CI:20.28-22.85). Perioada de apariție ECP 44.1±2.8 luni (95%CI:38.39-49.73). În toate cazurile pacientele au prezentat formațiune tumorală (n=32, 100%), în regiunea cicatricei postoperatorii a peretelui abdominal anterior (n=26, 81%), incizia Pfannenstiel (n=23), mediană inferioară (n=2), ombilic (n=1), regiunea perineală (n= 6). Au fost determinate particularitățile caracteristice pentru ECP prevalența: monofocal vs. bifocal (n=29, 90.6% vs. n=3, 9.3%, p<0.0001), unghiul stâng a cicatricei postoperatorii vs.drept și central (82.6% vs. 17.3%, p<0.0001). La stabilirea diagnosticului au fost utilizate metode imagistice: USG cu doplerografie, TC și RMN. Intervenit chirurgical cu excizia ECP en bloc depășind 5-10 mm în limitele țesuturilor sănătoase. La examenul histopatologic dimensiunile macropreparatului stabilite (max.3.3±0.4 și min.2.6±0.3) ce confirmă diagnosticul de ECP. Examenul imunohistochimic demonstrează expresie difuză la CD10 în regiunea stromei citogene, colorație nucleară a nucleului glandei endometriale și a celulelor stromale receptori progesteron și receptorii estrogeni (ERα). Concluzie. Evaluarea clinică în combinație cu metodele imagistice, histologice și imunohistochimice constituie baza în corectitudinea stabilirii diagnosticului.
Introduction. Endometriosis of postoperative scar (ECP) is a rare disorder, difficult to diagnose, usually caused by gynecologic-obstetric surgery. Purpose. Appreciation of the particularities of diagnostic and surgical treatment. Material and methods. We analyzed 32 cases of surgically treated ECP, based on two clinics, during the years 1991-2016. Results. Mean age of patients with ECP was 30.4 ± 0.9 years (95% CI: 28.41-32.41). Body mass index of patients with ECP was 21.6 ± 0.6 kg. (95% CI: 20.28-22.85). The period of ECP appearance was 44.1 ± 2.8 months (95% CI: 38.39-49.73). In all cases the patients showed tumor (n = 32, 100%) in postoperative scar of anterior abdominal wall (n = 26, 81%), the Pfannenstiel incision (n = 23), median lower incision (n = 2), umbilical incision (n = 1), in perineal region (n = 6). Were determined the particularities of ECP: prevalence: monofocal vs. bifocal (n = 29, 90.6% vs. n = 3, 9.3%, p <0.0001), the left angle of postoperative scar vs. right and center (82.6% vs. 17.3%, p <0.0001). Ultrasound with dopplerography examination, computed tomography (CT) and magnetic resonance imaging (MRI) has an important value in the diagnosis of scar mass. All patients were undergone excision en bloc of tumors exceeding 5-10 mm beyond the limits of healthy tissues. Histopathological examination of excised mass with set size (max.3.3 ± 0.4 and 0.3 ± min.2.6) confirmed the diagnosis of ECP. Immunohistochemistry examination demonstrated CD10 diffusion in cytogenetic region, nuclear staining of the nucleus of endometrial gland and of stromal cells, progesterone and estrogen receptors (ERα). Conclusion. The clinical evaluation in combination with imaging methods, histological and immunohistochemical examination are basic in the accuracy of diagnosis.
URI: https://artamedica.md/old_issues/ArtaMedica_60.pdf
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/12632
ISSN: 1810-1852
Appears in Collections:Arta Medica Vol. 60, No 3, 2016 ediție specială

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
GHIDIRIM_G._Endometrioza.pdf173.59 kBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback