USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/13252
Title: Utilizarea membranei amniotice în tratamentul arsurilor grave
Other Titles: The use of amniotic membrane in the treatment of severe burn injuries
Authors: Panciuc, A.
Cerempei, O.
Verega, G.
Nacu, V.
Furtuna, C.
Catarau, O.
Keywords: burn;skin’s substituent;amniotic membrane
Issue Date: 2016
Publisher: Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova
Citation: PANCIUC, A., CEREMPEI, O., VEREGA, G. et al. Utilizarea membranei amniotice în tratamentul arsurilor grave = The use of amniotic membrane in the treatment of severe burn injuries. In: Arta Medica. 2016, nr. 3(60), pp. 142-143. ISSN 1810-1852.
Abstract: Introducere. Arsurile reprezintă o problemă majoră a sănătății publice, datorită frecvenței înalte a cazurilor letale, dar și a consecințelor grave medicale și sociale, fiind cauza spitalizării îndelungate, mutilării si invalidizării pacienților respectivi. Arsurile profunde produc defecte dermo-epidermice, care nu regenerează ”per primam intentionem” și a căror soluționare necesită asistență medicală specializată. Promovarea regenerării plăgilor post-arsură și restabilirea structurii și funcției tegumentului recuperat utilizând substituenți biologici de piele, reprezintă o adevărată provocare pentru clinicieni. Obiectiv. Determinarea eficacității clinice a membranelor amniotice (MA) umane procesate în calitate de pansament la pacienți cu arsuri profunde si grave; influența asupra evoluției plăgilor, timpului de regenerare și rezultatului estetic al sechelelor. Material și metode. S-a efectuat un studiu descriptiv-retrospectiv a unui lot de pacienți cu arsuri de gr. III și IV în tratamentul cărora s-a utilizat MA în calitate de pansament biologic. Concomitent s-a studiat un lot-control de pacienți, la care s-au aplicat metode tradiționale de tratament. MA s-a aplicat pe locurile donatoare de piele, și pe plăgi post-arsură după debridare tangențială precoce. Rezultatele au fost comparate cu cele obținute în cazul folosirii metodelor tradiționale de tratament la pacienți cu arsuri similare. Rezultate. La folosirea MA pe plaga debridată se diminuează sindromul dolor, pierderile electrolitice și proteice, se stimulează producerea țesutului granular și cicatrizarea, reducându-se timpul de regenerare. Utilizarea MA în calitate de pansament al locului donator de autogrefă promovează epitelizarea mai rapidă a plăgii cu constituirea unui epiteliu mai fin decât în cazul tratamentului tradițional. Concluzii. MA în calitate de pansament biologic promovează generarea țesutului granular și epitelizarea plăgii arse debridate și a zonei donatoare.
Introduction. Burn injuries represent a major problem of public health due to high incidence of lethal cases, and due to severe medical and social consequences, causing long term hospitalization, patient’s mutilations and invalidity. Deep burns cause dermo-epidermic defects, which don’t heal per primam intentionem, requiring specialized medical care. Promotion of wound regeneration, structure’s restoration and function’s recovery using temporal biological substituents represents a true challenge for clinicians. Purpose. Determination of clinical effectiveness of use of amniotic human membrane as biologic dressing in patients with severe burns; of influence on pathology’s evolution; of regeneration’s time of the wounds and patients hospitalization. Material and methods. It was performed a descriptive retrospective study in a group of 11 patients with 3rd and 4th degree burns treated with amniotic membrane as temporal biologic dressing. At the same time was studied a control group with severe burns, treated with standard methods. Results. The study group was formed by 4 men and 7 women. In 7 cases AM was applied on skin’s donor sites, in 4 cases – on post burn wounds after tangential surgical debridement. Results were compared with those obtained in use of standard treatment methods in patients with similar diagnostics. Conclusions. Using AM on debrided wound diminishes pain, electrolytic and protein losses, stimulates production of granular tissue and promotes epithelization reducing regeneration’s time. Using it as biologic dressing of donor site, promotes wound’s epithelization with formation of a new, thin and gentle epithelium.
URI: https://artamedica.md/old_issues/ArtaMedica_60.pdf
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/13252
ISSN: 1810-1852
Appears in Collections:Arta Medica Vol. 60, No 3, 2016 ediție specială

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
PANCIUC_A.pdf169.95 kBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback