Utilizarea lamboului ”epolet” modificat în plastia orofaringostomelor

Abstract

Tratamentul chirurgical al cancerului mucoasei cavității bucale şi orofaringelui aduce, frecvent, la formarea unor defecte tisulare masive. Extinderea acestor defecte, cît şi diversitatea țesuturilor afectate (cutanat, osos, muscular, mucoasă) dictează o atitudine etapizată în reabilitarea chirurgicală a pacienților. Scopul lucrării este de a prezenta experienşa departamentului tumori cap şi gît în utilizarea unui lambou cutano-adipos ”epolet” modificat în plastia orofaringostomelor, acumulată pe parcursul anilor 2005 – 2010.În studiu au fost incluşi 19 pacienți cu orofaringostome, care au primit tratament combinat pentru cancer al mucoasei cavității bucale, 5 femei (26%) şi 14 bărbați (74%). Plastia defectului s-a efectuat utilizînd un lambou epolet, extins pînă în regiunea deltoidiană. Lamboul se ridică în două etape, cu interval de 7-10 zile, migrarea lui în defect şi plastia acestuia se efectuiază în etapa a III-a, cu un interval de 14 -16 zile. Această tehnică de prelevare a lamboului permite obținerea unei cantități mari de material plastic – lungimea medie a lamboului de 26 -28 cm, cu o lățime de 9-10 cm, cu o morbiditate minimă a zonei donatoare – plaga donatoare s-a închis per primam în toate cazurile. Lamboul migrat s-a vindecat în integritate în 13 cazuri (68,4%), în 4 cazuri (21,1%) a avut loc necroză marginală, iar în 2 cazuri (10,5%) necroză parțială a lamboului, cu formarea unei fistule orofaringiene, care a fost închisă într-o etapă secundă, folosind şesuturile aceluiaşi lambou. Experiența acumulată permite recomandarea utilizării lamboului epolet, în modificarea noastră, pentru reconstrucția chirurgicală a defectelor tisulare, în tratamentul combinat al cancerului cavității bucale.

Surgical treatment of cancer of the lining of the mouth and oropharynx often leads to massive tissue defects. Extension of these defects, as well as the diversity of affected tissues (skin, bone, muscle, mucosa), dictates a stepped approach in the surgical rehabilitation of patients. The purpose of this paper is to show the experience of the department head and neck tumors in the use of an “epaulet” flap in the reconstruction of oropharyngostomas, gained over the years 2005 to 2010. The study included 19 patients with oropharyngostomas who received multimodal therapy for cancer of the oral mucosa, five women (26%) and 14 men (74%). Defect reconstruction was performed using an epaulet flap, extended up to the deltoid region. The flap is raised in two stages, with an interval of 7-10 days, the migration into the defect and its reconstruction is carried out in stage III, within a 14-16 days range. This technique of raising the flap allows for a large quantity of skin - the average length of the flap is 26-28 cm, and 9-10 cm wide, with a minimal donor site morbidity – donor wound was closed primarily in all cases. The flap healed primarily in 13 cases (68.4%) in 4 cases (21.1%) with marginal necrosis and in two cases (10.5%) partial flap necrosis with fistula formation of which was closed in a second step, using the tissue from the same flap. Our experience allows us to recommend the “epaulet” flap as a good alternative in surgical reconstruction of defects of the mouth.