|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină 2013
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 3 (48) / 2013
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/15586
Title: | Structura şi antibiorezistenţa microflorei izolate din biosubstraturile biologice în raionul Căuşeni (anii 2010-2012). |
Authors: | Iordan, Elizaveta Digol, Anna Bîrsan, Tamara Lupan, Anatolie Tulei, Ioana |
Issue Date: | 2013 |
Publisher: | Asociația Obștească ”Economie, Management și Psihologie în Medicină” din Republica Moldova |
Citation: | IORDAN, Elizaveta, DIGOL, Anna, BÎRSAN, Tamara, et al. Structura şi antibiorezistenţa microflorei izolate din biosubstraturile biologice în raionul Căuşeni (anii 2010-2012). In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2013, nr. 3(48), pp. 241-242. ISSN 1729-8687. |
Abstract: | Supravegherea etiologiei maladiilor infecţioase
nespecifice, pe parcursul ultimilor 3 ani (2010-2012),
a constatat o activizare a unor agenţi patogeni, cum
ar fi S. aureus; S. pneumonie; Streptococcus al grupului
A (S. pyogenes); Streptococcus al grupului D (Enterococcus
faecalis); Candida s.p.p.; P. aeruginosa; E. coli.
Ponderea S. aureus constituie 11,3% în 2012
(2011 – 5,1%; 2010 – 11,4%), inclusiv din secret din
faringe și nas – 57% (2011 – 47,6%; 2010 – 51,3%), din puroi, punctate și secrete din plăgi – 57,7% în
anul 2012 (2011 – 50,0%; în 2010 – 45,2%).
Însămânţarea S. pneumoniae din spută a variat
pe ani: 2012 – 51,5%; 2011 – 52,1%; 2010 – 38,2%.
Ponderea S. pyogenes a constituit în 2012
10,9%, (în 2011 – 15,4%, 2010 – 17,6%), inclusiv
din secret din faringe și nas – 52,6% (2011 – 68,1%;
2010 – 54,8%); din spută – 9,8% (2011 – 20,1%, 2010
– 27,2%), din puroi, punctate și secrete din plăgi –
3,8% (2011 – 2,5%; 2010 – 4,0%); din urină – 0,5%
(2011 – 1,2; 2010 – 1,1%).
Depistarea Enterococcus faecalis în urină a constituit:
10,5% în anul 2012, 10,8% în 2011 și 12,1%
în 2010; E. Coli – 21,1% în 2012; 2011 – 26,3%; 2010
– 16,3%), alte enterobacterii condiţionat patogene
– 6,4% în 2012, 2011 – 4,3%; 2010 – 7,3% și Ps. Aeruginosa
– 0,3%.
Așadar, rolul primordial în declanșarea maladiilor
septico-purulente aparţine cocilor grampozitivi,
cu predominarea S. aureus, S. pyogenes. În patologia
căilor urinare predomină enterobacteriile, cu preponderenţă
E. coli.
Începând cu anul 2002, are loc monitoringul
rezistenţei tulpinilor la preparatele antimicrobiene
(PAM) la 8 agenţi patogeni: S. aureus, P. aeruginosa,
S. pneumoniae, E. coli, S. typhimurium, K. pneumoniae,
S. sonnei și E. faecalis.
Sensibilitatea microorganismelor către PAM a
fost determinată prin metoda difuziei în geloză, cu
folosirea mediului nutritiv standardizat Mueller-Hinton,
a rondelelor cu antibiotice producţia Hai-Media,
în conformitate cu Indicaţiile metodice Determinarea
sensibilităţii agenţilor bacterieni la preparatele antimicrobiene
prin metoda difuzimetrică și Recomandările
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Tulpinile de S. aureus, depistate în biosubstraturi,
sunt polirezistente la următoarele PAM:
penicilină – 81,3% (2011 – 95,8%; 2010 – 92,3%);
vancomycină – 39,5% (2011 – 45,5%; 2010 – 7,6%);
erytromicină – 33,3% (2011 – 19,7%; 2010 – 8,7%);
clindamycină – 32,1% (2011 – 18,9%; 2010 – 7,4%);
oxacillină – 31,7% (2011 – 32,9%; 2010 – 9,6%); rifampicină
– 28,1% (2011 – 16,2%; 2010 – 0%); tetraciclină
– 14,4% (2011 – 8,8; 2010 – 7,7%); co-trimoxazol –
11,6% (2011 – 8,0%; 2010 – 6,5%). Aceste tulpini au
manifestat sensibilitate înaltă faţă de tobramycină,
gentamicină, cefasolină, ciprofloxacină.
Tulpinile de P. aeruginosa s-au dovedit a fi polirezistente
la următoarele PAM: aztreonam – 75%
(2011 – 100,0%; 2010 – 60,0%); ceftazidină – 33,3%
(2011 – 100,0%; 2010 – 40,0%); ceftriaxonă – 100%
(2011 – 100,0%) și sensibile faţă de imipenem și
amicacin.
Tulpinile S. pneumoniae au manifestat rezistenţă
către următoarele PAM: co-trimoxazol – 88,4%(2011 – 49,7%; 2010 – 74,4%); erytromycină – 62,1%
(2011 – 29,7%; 2010 – 18,2%); claritromicină – 58,9%
(2011 – 35,0%); oxacillină – 57,3% (2011 – 66,7%;
2010 – 91,8%); penicilină – 46,8% (2011 – 39,8%;
2010 – 68,3%); ceftazidim – 43,5% (2011 – 10,5;
2010 – 42,2%); clindamicină – 44,5% (2011 – 17,7;
2010 – 14,9); chloramphenicol – 33,2% (2011 – 7,2%;
2010 – 21,6%), și sensibilitate către amoxiclavină și
rifampicină.
Tulpinile de K. pneumoniae au prezentat rezistenţă
către 7 PAM: ampicilină – 100% (2011 – 61,1%;
2010 – 97,3%); co-trimoxazol – 72,7% (2011 – 44,4%;
2010 – 66,7%); tetraciclină – 66,7% (2011 – 100,0%;
2010 – 60,0%); cefalotină – 63,6% (2011 – 33,3%; 2010
– 37,3%); nitrofurantoin – 60% (2011 – 60,0%; 2010
– 28,6%); chloramphenicol – 35,7% (2011 – 57,4%;
2010 – 11,9%); cefotaxim – 33,3% (2011 – 42,9%; 2010
– 40,0%); E. coli – faţă de 5 PAM: ampicilină – 83,6%
(2011 – 42,0%; 2010 – 68,5%); piperacilină – 54,25%
(2011 – 30,8%; 2010 – 13,3%); cefalotin – 50,9%
(2011 – 42,4%; 2010 – 50,0%); tetraciclină – 41,8%
(2011 – 41,0; 2010 – 20,0%); co-trimoxazol – 40,7%
(2011 – 37,6%; 2010 – 42,9%).
Analiza prezentată confirmă necesitatea obligatorie
a studierii sensibilităţii către PAM a tulpinilor de
microorganisme decelate din biosubstraturi. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină: Congresul specialiştilor din domeniul Sănătăţii Publice şi Managementului Sanitar din Republica Moldova, 25–26 octombrie 2013, Chișinău, Republica Moldova |
URI: | http://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2019/05/cm3_48_2013.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/15586 |
ISSN: | 1729-8687 |
Appears in Collections: | Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 3 (48) / 2013
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|