Expresia modificărilor de laborator la pacienţii cu afectări osteoarticulare şi diabet zaharat tip 2

Abstract

Summary. Diabetic patients represent an important segment of the population sick worldwide. They are characterized by a fragile immunological, metabolic, vascular, bone stronger than patients with other pathologies, which explains the high frequency of chronic diseases that overlap this serious pathology. Joint damage in type 2 diabetes are specific to different developmental processes that occur in all joints and periarticular tissues, resulting in their lower functional capacity, so the entire body.

Actualitate. Pacienţii diabetici reprezintă un segment important al populaţiei bolnave din lumea întreagă. Ei se caracterizează printr-o fragilitate imunologică, metabolică, vasculară, osoasă mai accentuată decât pacienţii cu alte patologii, ceea ce explică frecvenţa mare de boli cronice care se suprapun acestei patologii grave. Afectării articulare în diabetul zaharat (DZ) tip 2 îi sunt specifice procese evolutive ce se manifestă diferit la nivelul tuturor articulaţiilor şi ţesuturilor periarticulare, determinând scăderea capacităţii funcţionale a acestora, deci a întregului organism. Material şi metode. Pentru atingerea scopului şi a obiectivelor studiului, au fost selectaţi 80 de pacienţi cu DZ tip 2, lot stabilit în conformitate cu criteriile de diagnostic pentru DZ tip 2, şi 80 de persoane fără diabet în calitate de lot-martor, care au corespuns după vârstă şi sex cu lotul de studiu. Loturile studiate (inclusiv lotul-martor) au fost supuşi unor evaluări paraclinice detaliate, pentru a determina expresia afectărilor osteoarticulare la pacienţii cu şi fără DZ tip 2. Rezultate. Caracterizând ambele grupuri de pacienţi, am observat că valorile medii ale VSH-ului la bolnavii cu DZ tip 2 au fost de 11,66±0,94 mm/oră, iar în grupul II – de 8,66±0,49 mm/oră, (p< 0,01). Valoarea medie a PCR la pacienţii I grup a fost de 1,53±0,49, iar în grupul II a fost de 0,70±0,26 (p>0,05). Valoarea medie a fibrinogenului în grupul I a fost de 3,40±0,09, iar în grupul II – de 3,11±0,07 (p<0,05). Valorile medii ale colesterolului la persoanelor cu DZ tip 2 au constituit 5,39±0,13, iar în grupul II – de 4,11±0,09 (p<0,001). Trigliceridele la pacienţii cu DZ tip 2 au prezentat valori de 1,88±0,10, iar în grupul II – de 1,17±0,05 (p<0,001). Valoarea medie a calciului seric a fost de 2,15±0,01 în grupul I de bolnavi şi 2,13±0,01 în grupul II (p>0,05). Valorile medii ale hemoglobinei glicozilate la pacienţii cu DZ tip 2 au constituit 8,69 ±0,16, iar în grupul II – 6,12±0,02 (p<0,001). Valoarea medie a fosfatazei alcaline la pacienţii cu DZ tip 2 a fost de 212,21±5,92, iar în grupul II – de 163,68±6,76 (p<0,001). Fosfataza acidă la bolnavii cu DZ tip 2 a prezentat valori de 323,00±3,99, iar în grupul II de 225,92±6,85 (p<0,001). Valoarea medie a parathormonului la pacienţii cu DZ tip 2 a fost de 37,2±1,27, iar în grupul II – de 37,7±1,39 (p>0,05). Concluzii. Studiind modificările indicilor de laborator care se produc în cazul DZ tip 2 şi în absenţa lui, putem conclude ca cele mai mari devieri în datele de laborator au loc la pacienţii cu DZ tip 2, îndeosebi în ceea ce priveşte modificarea valorilor reactanţilor fazei acute ai inflamaţiei, cum ar fi VSH, proteina C reactivă şi fibrinogenul, care indică o activitate înaltă a procesului inflamator la nivelul sinovialei articulare şi a intimei vasculare.