|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Buletin de Perinatologie
- Buletin de Perinatologie 2014
- Buletin de Perinatologie Nr. 2(62) 2014
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/17749
Title: | Alimentaţia naturală – prezent şi viitor |
Other Titles: | Natural nutrition - present and future |
Authors: | Păduraru, Luminiţa Avasiloaiei, Andreea Luciana Patriciu, Mihaela Zaboloteanu, Carmen Moscalu, Mihaela Stamatin, Maria |
Keywords: | breastfeeding;human milk composition;newborn |
Issue Date: | 2014 |
Publisher: | Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului |
Citation: | PĂDURARU, Luminiţa, AVASILOAIEI, Andreea, PATRICIU, Mihaela, et al. Alimentaţia naturală – prezent şi viitor. In: Buletin de perinatologie. 2014, nr. 2(62), pp. 124-133. ISSN 1810-5289. |
Abstract: | Promoting breastfeeding represents even nowadays an important matter either in maternities and later in early childhood. Variability in human milk composition is well studied and demonstrated by large several studies. Optimal content
in principal macronutrients and energy content conferes to human milk vaşlues of inimitable nutrient. Aim: quantitative
analyse of nutritive content and caloric value of term and preterm mothers milk, moment of initiating breastfeeding
and it”s duration. Material and method: a study group of 222 cases were analised as main macronutrient composition
in human milk (spectrophotometry with Miris Human Milk Analyzer) of different gestational age, postnatal age, type
of delivery, maternal age and other significant parameters. The second study group of 1098 cases were questioned
about timing and duration of breastfeeding, time of diversification and their impact on postnatal morbidity. Results:
macronutrient content varied with moment of sampling, gestational age and postnatal age. Sampling methods influence
probably this composition. 26,8% of newborns were breastfed in the delivery room. &1,2% were exclusively breastfed
at discharge. Only 21,8% of C-sectioned mothers breastfeeded compared with 51,2% of vaginaly delivering mothers.
Postnatal breastfeeding was maintained for an average of 48,1 weeks. Diversification was done at 21,8 weeks. Conclusion: macronutrient human milk analyse has to be done on large study groups, multicentric to distinguish eventual
regional differences, milk has to be colected and sampled on 24 hour basis. The future of breastfeeding largely depends
on enhancing efforts for promoting breastfeed in maternity and later at general practitioner level, because it represents the best and cheapest prophilaxis for neonatal and infant morbidity. Promovarea alimentaţiei naturale reprezintă şi astăzi o problemă de actualitate, atât în maternitate, cât şi ulterior
în perioada de sugar. Variabilitatea compoziţiei laptelui matern, demonstrată de multiple studii, ca şi componenţa în
principii nutritive de bază, optimă dezvoltării copilului, fac din acest lapte un aliment inimitabil. Obiectivele studiului: analiza cantitativă a principalelor principii nutritive şi valorii energetice în laptele mamelor care au născut la
termen sau prematur, evaluarea momentului iniţierii alimentaţiei la sân, influenţa acesteia asupra duratei ulterioare a
alimentaţiei naturale în perioada de sugar. Material şi metodă: s-au determinat principalii macronutrienţi din eşantioane de lapte proaspăt recoltat de la 222 cazuri, analizate prin metoda spectrometrica (Miris HMA), stabilindu-se
corelaţii cu vârsta de gestaţie, momentul postnatal, felul naşterii, vârsta mamei şi alte variabile semnificative. Studiul
a fost completat de analiza a 1098 pacienţi ale caror mame au fost interogate prin metoda chestionarului, vizând
momentul iniţierii alimentaţiei naturale, durata postnatală a acesteia şi momentul diversificării, şi impactul acesteia
asupra morbidităţii ulterioare. Rezultate: compoziţia în macronutrienţi a variat funcţie de momentul recoltării, vârsta
de gestaţie şi tipul recoltării, având în vedere că recoltarea nu s-a făcut din laptele de pe 24 ore. Corelaţia semnificativă s-a constatat pentru vârsta de gestaţie şi vârsta postnatală. Iniţierea alimentaţiei la sân în sala de naştere a avut
o incidenţă de 26,8%, explicat în parte de rata mare de cezariene (52%). La externare 71,2% erau alimentaţi exclusiv
natural. Naşterea prin cezariană a limitat alimentaţia la sân la doar 21,8% faţă de 51,2% pentru mamele ce au născut
natural. Durata alimentaţiei naturale a fost în medie de 48,1 săptămâni, iar diversificarea s-a făcut la 21,5 săptămâni.
Concluzii: analiza laptelui de mamă este necesar a fi făcută pe loturi mari de mame şi prin recoltarea şi omogenizarea
laptelui pe 24 ore, fiind oportune studii multicentrice, care să anlizeze compoziţia laptelui uman pentru diferite regiuni.
Viitorul alimentaţiei naturale depinde de promovarea alăptării la nivelul maternităţilor şi la nivelul medicilor de familie, alimentaţia naturală reprezentând cea mai bună şi mai ieftină profilaxie a patologiei nou-născutului şi sugarului. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Buletin de perinatologie |
URI: | https://www.mama-copilul.md/images/buletin-perinatologic/BP_2014/2_2014.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/17749 |
ISSN: | 1810-5289 |
Appears in Collections: | Buletin de Perinatologie Nr. 2(62) 2014
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|