|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- MATERIALE ALE CONFERINȚELOR ȘTIINȚIFICE
- Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 2021
- Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: Culegere de postere
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/19232
Title: | Problema antibioticorezistenţei microbiene |
Authors: | Vanica, Elena |
Keywords: | antibioticorezistenţă microbiană;agenţi patogeni;pandemie |
Issue Date: | 2021 |
Publisher: | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" din Republica Moldova |
Citation: | VANICA, Elena. Problema antibioticorezistenţei microbiene: [poster]. In: Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: culegere de postere. 2021, p. 42. |
Abstract: | Întroducere: Rezistența antimicrobiană este capаcitatea microbilor (bacterii, viruși,
paraziți și ciuperci ) de a dezvolta rezistență printr-un anumit mеcanism, împotriva
mеdicamentelor care anterior erau capabile să le combаtă,făcând tratamentul mai puțin
еficient sau complet inеficient.Pe lîngă аntimicrobiene mai există şi un alt tip de rezistenţă
non-mеdicamentos legat de: biocide, inclusiv dezinfеctanţi şi agenţi tensioactivi; metale
grele; solvеnţi; substanţe chimice derivate din plante.Problema pandemiei
antibioticorezistenţei nu este doar una microbiană, de asemenea este strîns legată de
contextul social, politic şi economic care are o influenţă semnificativă asupra bunăstării
sănătăţii publice, sistemului agro-zootehnic şi sistemului economic la nivel mondial, iar
pentru o combatere eficientă trebuiesc implicaţi diverşi factori de decizie responsabili de
aceasta: autorităţile din industria producerii şi cercetării medicamentelor; din sectorul de
înregistrări a produselor biologic active;de prelucrare şi inactivare a deşeurilor;autorităţi din
domeniul sănătăţii umane şi animale;siguranţa alimentelor şi furajelor;din sectorul protecţiei
apelor şi a mediului;administraţiile publice locale şi centrale; depatamente; instituşii;
organizaţii non-comerciale şi societăţi civile la general.
Scopul lucrării: Constatarea problemei antibioticorezistenţei microbiene la etapa
contemporană.
Materiale şi metode: S-a realizat un studiu discriptiv populaţional cu utilizarea datelor
epidemiologice din 30 de ţări din Europa şi inclusiv Republica Moldova ce abordează
această problemă a antibioticorezistenţei microbiene. S-a efectuat meta-analiză pentru a
obţine o estimare unică a antibioticorezistenţei, acest proces de cunoaştere statistică s-a
efectuat cu combinarea şi prelucrarea datelor conform etapizării: din totalitatea
publicaţiilor la tema abordată, s-a colectat şi analizat cele mai sigure investigaţii cu
veridicitate şi calitate înaltă; s-a efectuat gradul de corelare a publicaţiilor cu principiile
meta-analyzei preconizate; îmbinarea informaţiilor cantitative din aceste studii analizate şi
calcularea şi determinarea indicilor statistici şi metoda sociologică prin chestionarea
publicului larg cu utilizarea Google Drive pentru efectuarea sondajului web noiembrie,2020
pe un total de 153 persoane din Republica Moldova.Chestionarul a fost conceput in 3
secţiuni: prima secţiune a cuprins întrebari deschise cu indicarea vârstei,gender şi nivel
educaţional. În a doua secţiune participanţii au trebuit sa raspundă la un set de întrebari
urmate de răspunsuri şi a treia secţiune a fost testare a experienţei şi cunoştinţelor despre
preparatele antibacteriene.
Rezultate: Rezultatele cercetării demonstrează o variaţie mare a rezistenţei antimicrobiene în
EU/EEA în dependenţă de speciile bacteriene, clasele de antibiotice şi regiunea
geografică,unde cea mai înaltă se atestă în ţările de est şi sud Europa,cea mai mică în nordvestul Europei,iar specia Acinetobacter prezintă cele mai mari valori de rezistenţă la antibiotice
din totalul agenţilor patogeni studiaţi. Specia bacteriană cea mai frecvent raportată este E. coli -
44,2%, apoi urmată de S.aureus -20,6%, K. pneumoniae -11,3%, E. faecalis -6,8%, P.
aeruginosa -5,6%, S pneumoniae -5,3%, E. faecium -4,5% și specii Acinetobacter -1,7%. Cele
mai înalte cifre de antibioticorezistenţă pentru agenţii patogeni Gram-negativi (E.coli,
K.pneumoniae, Acinetobacter spp., P.aeruginosa ) s-au depistat în Grecia, România şi Cipru,
iar cele mai mici în Norvegia, Suedia, Finlanda şi pentru agenţii patogeni Gram-pozitivi
(E.faecalis, E.faecium, S.aureus, S.pneumoniae ) s-au evidenţiat în Grcia, Romînia, Polonia, iar
cele mai joase în Olanda, Luxemburg, Norvegia
Evaluînd rezultetele studiilor naţionale se constată ca în ţara noastră incidenţa
antibioticorezistenţei microbiene este net superioară celei oficial înrtegistrată în UE, iar
populaţia de rînd nu este informată la nivel pentru a putea conştientiza ca antibioticorezistenţa
este un impact clinic, economic şi social semnificativ.
Concluzii: Problema antibioticorezistenţei microbiene necesită o integrare mai eficientăpentru
optimizarea prevenirii, supravegherii si controlului infecţiilor prin microorganisme rezistente la
antibiotice de către comunităţile medicale şi organizaţiile guvernamentale. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021 |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/19232 |
Appears in Collections: | Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: Culegere de postere
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|