|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină 2022
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 1(92) / 2022 Supliment
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/20660
Title: | Transplantul de membrană amniotică în managementul ulcerelor corneene refractare la tratamentul convențional |
Other Titles: | Amniotic membrane transplantation in the management of cornal ulcers refractory to conventional treatment |
Authors: | Procopciuc, Vitalie Cușnir, Valeriu Nacu, Viorel |
Keywords: | transplant;amniotic membrane;corneal ulcer |
Issue Date: | 2022 |
Publisher: | Asociația Obștească "Economie, Management și Psihologie în Medicină" din Republica Moldova |
Citation: | PROCOPCIUC, Vitalie, CUȘNIR, Valeriu, NACU, Viorel. Transplantul de membrană amniotică în managementul ulcerelor corneene refractare la tratamentul convențional = Amniotic membrane transplantation in the management of cornal ulcers refractory to conventional treatment. In: Sănătate publică, economie şi management în medicină. 2022, nr. 1(92), pp. 58-59. ISSN 1729-8687. |
Abstract: | Summary. Assess the efficacy of amniotic membrane transplantation (AMT) to patients with refractory corneal ulcer and evaluate the
benefits and limitations of AMT in the management of ocular surface pathology. A retrospective study was performed, which
included 37 patients (37 eyes) diagnosed with corneal ulcer of various etiologies, refractory to conventional drug treatment.
Satisfactory results were found in the vast majority of operated eyes. The amniotic membrane can be considered a successful
alternative for the reconstruction of the ocular surface. Success rates of TMA differ depending on the etiology of the ulcer, with
major efficacy in bacterial and herpetic ulcers on the one hand, and limited benefits in severe chemical burns and autoimmune
pathologies on the other. Introducere. Corneea este o structură extrem
de sensibilă și dinamică, a cărei integritate este crucială
pentru funcționarea optimă a ochiului. Orice
leziune mecanică sau chimică asupra acesteia,
atât prin mecanisme exogene (substanțe chimice,
acțiune mecanică, agenți patogeni infecțioși etc.),
cât și endogene – cum ar fi modificarea compoziției
filmului lacrimal în cazurile severe de sindrom de
ochi uscat – poate duce la dereglarea integrității
anatomice, fiziologice și funcționale a ochiului ca
organ. Managementul patologiei suprafeței oculare
a evoluat mult pe parcursul anilor, cu modificări
radicale ale tehnicilor și rezultatelor. La momentul
actual, datorită dezvoltării tehnicilor de
aplicare a membranei amniotice (MA) umane pe
suprafața oculară, precum și a metodelor de păstrare
și procesare ale acesteia, membrana amniotică
se dovedește a fi un instrument versatil în mâinile
oftalmologilor, iar indicațiile de utilizare ale ei
se extind pe măsură ce proprietățile acesteia sunt
studiate și elucidate. În acest studiu prezentăm un
sumar al experienței noastre în ceea ce privește utilizarea
membranei amniotice ca metodă de tratament
al ulcerelor corneene refractare la tratamentul
convențional.
Scopul studiului a constat în aprecierea
eficienței transplantului de membrană amniotică
(TMA) la pacienții cu ulcer corneean refractar și
evaluarea avantajelor și limitărilor TMA în managementul
patologiei de suprafață oculară.
Materiale și metode. S-a efectuat un studiu
retrospectiv, în care au fost incluși 37 de pacienți
(37 de ochi) cu diagnosticul de ulcer cornean de
diversă etiologie, refractar la tratamentul medicamentos
convențional. Pacienții au fost supuși TMA
în perioada ianuarie 2019 – octombrie 2020, în incinta
Spitalului Clinic Municipal „Sfânta Treime”, or.
Chișinău. MA a fost obținută în condiții aseptice din
placentele proaspete ale parturientelor seronegative
și păstrată prin crioconservare la temperatura
de -80°C. După ce materialul necrotic și cicatricial
a fost excizat de pe țesutul lezat, MA a fost aplicată
pe suprafața corneană cu fața epitelială orientată
în jos, fiind ulterior suturată la conjunctiva pericheratică
cu fir continuu de Nylon. După intervenție,
pacienții au fost examinați zilnic în primele 7 zile,
apoi la 14 zile după externare și ulterior lunar. Durata
de urmărire postoperatorie a pacienților a variat
de la 1 la 12 luni. Rezultate. Din cei 37 de pacienți, 21 (56,7%) au
fost bărbați și 16 (43,3%) femei. Vârsta medie a fost
de 51,7±12,4 ani (interval: 23 - 72 ani). Durata medie
de descompunere a MA pe suprafața oculară a fost
de aproximativ 14 zile (interval: 8 - 22 zile). Rezultate
satisfăcătoare au fost constatate la marea majoritate
din ochii operați. Integritatea structurală a corneei și
a conjunctivei a fost îmbunătățită la 30 (81%) de ochi,
cu beneficii limitate doar în cazurile de arsuri oculare
vechi și la pacienții cu patologie autoimună. Din 37 de
ochi, 30 (72,9%) au avut și o îmbunătățire a acuității
vizuale. Îmbunătățirea a fost importantă la pacienții
cu defecte epiteliale persistente și ulcere traumatice
superficiale, dar și pacienții cu arsuri alcaline recente
și ulcere micotice au avut o ameliorare postoperatorie
de 1-2 linii pe scala Snellen. Cu toate că marea
majoritate a pacienților a prezentat date obiective
oftalmolscopice îmbunătățite ale suprafeței corneene,
doar 29 (78%) au raportat ameliorare subiectivă.
Din totalul de ochi operați, în 5 cazuri a fost nevoie
de transplant de membrană amniotică repetat pentru
a restabili integritatea suprafeței oculare, iar la 2
pacienți cu defecte stromale profunde s-a efectuat
epikeratoplastie tectonică (EKT) de urgență pentru a
preveni perforarea corneană.
Discuții. Membrana amniotică poate fi considerată
o alternativă de succes pentru reconstrucția
suprafeței oculare. Totuși, TMA nu este întotdeauna
suficient pentru a preveni sau înlocui transplantul
tectonic de cornee, mai ales dacă sunt prezente
subțierea stromală severă și riscul de perforare a
corneei. În timp ce EKT este mai eficientă în restabilirea
integrității corneene în unele scenarii clinice,
TMA prezintă o serie de avantaje, precum: complexitatea
și durata mai scurtă a operației, antigenitatea
scăzută a grefei și disponibilitatea materialului
transplantat. În cele din urmă, ambele metode pot
fi utilizate ca măsuri intermediare înaintea efectuării
altor proceduri de reconstrucție oculară.
Concluzii. TMA este o opțiune de tratament
valoroasă pentru reconstrucția suprafeței oculare,
în mod special, în tratamentul ulcerelor corneene
refractare la tratamentul convențional. Ratele de
succes ale TMA diferă în funcție de etiologia ulcerului,
cu eficiență majoră în ulcerele bacteriene și herpetice
pe de o parte, și beneficii limitate în arsurile
chimice severe și patologii autoimune pe de alta. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină: Conferința științifico-practică a oftalmologilor din municipiul Chișinău cu participare națională și internațională „Actualități în oftalmologie” ediția a VII-a, 08-09 aprilie 2022, Chișinău, Republica Moldova |
URI: | https://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2022/04/TIPAR_Actuslitati-in-oftalmologie-30-martie-2022.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/20660 |
ISSN: | 1729-8687 |
Appears in Collections: | Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 1(92) / 2022 Supliment
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|