USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/24124
Title: Profilul hepatitei virale Delta în Republica Moldova – de la transmisia intrafamilială la evoluţia clinică
Other Titles: Delta viral hepatitis profile in Republic of Moldova – between intra-familial transmission and clinical evolution
Authors: Ţurcanu, Adela
Cumpătă, Veronica
Tcaciuc, Eugen
Pineau, Pascal
Keywords: hepatitis;Delta;VHD;transmission;intrafamilial;Moldova
Issue Date: 2020
Publisher: Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova
Citation: ŢURCANU, Adela, CUMPĂTĂ, Veronica, TCACIUC, Eugen, PINEAU, Pascal. Profilul hepatitei virale Delta în Republica Moldova – de la transmisia intrafamilială la evoluţia clinică = Delta viral hepatitis profile in Republic of Moldova – between intra-familial transmission and clinical evolution. In: Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences. 2020, vol. 25(4), pp. 16-25. ISSN 2345-1467.
Abstract: Rezumat. Introducere. Hepatita Delta, uneori, este considerată o boală dispărută în Europa de Vest, dar încă răspândită în anumite ţări situate în estul continentului. Republica Moldova este o ţară în care hepatita Delta este suspectată a fi responsabilă de o maladie cu o evoluţie destul de agresivă. Cu toate acestea, până în prezent, în ţară, nu a fost publicat niciun studiu care să descrie pacienţii infectaţi cu virusul hepatitei delta. Material şi metode. În acest studiu transversal, am descris caracteristicile demografice, clinice şi biologice ale 340 de pacienţi infectaţi cu virusul hepatic D, care sunt supravegheaţi şi îngrijiţi în 4 instituţii medicale din Moldova. Rezultate. Vârsta medie a pacienţilor a fost de 48,3 ± 7,6 de ani, predominant fiind femei (156 vs 184). Toţi pacienţii au avut forma anti-HBe negativă, dar ADN-ul virusului hepatitei B a fost detectat în 31,6% din cazuri. Încărcătura virală a ARN HDV a fost de 5,9 ± 1,7 log10 UI/ml. Principalul factor de risc al hepatitei a fost transmiterea intrafamilială (41,7%). O parte mare de pacienţi au fost deja afectaţi de ciroză hepatică (58,4%) şi dintre aceştia, 53,3% prezentau semne de decompensare. Durata de timp de la diagnosticul cirozei hepatice, a fost corelată cu durata infecţiei cu virusul hepatic D (Pearson r = 0,470, p<0,0001), dar nu cu cea a infecţiei cu virusul hepatic B. În cazul transmiterii familiale, vârsta pacienţilor a fost semnificativ mai tânără (46,0 ± 9,1 ani vs 50,6 ± 9,2 ani), la fel a fost şi vârsta de diagnosticare a cirozei hepatice (40,8 ± 11,2 ani vs 46,9 ± 9,7 ani, p=0,005). Concluzii. Hepatita Delta reprezintă o problemă importantă de sănătate în Moldova. Transmiterea intrafamilială a hepatitei, în special în sudul ţării, este responsabilă de anticiparea complicaţiilor. Aplicarea masurilor de screening activ precum şi disponibilitatea terapiei antivirale sunt masurile urgente care necesita a fi aplicate în Republica Moldova.
Abstract. Introduction. Hepatitis delta is sometimes considered as a vanishing disease in Western Europe but is still widespread in selected countries located east of the continent. The Republic of Moldova is a country were Hepatitis Delta is suspected to be responsible for an important burden of diseases. However, so far, no first-hand study describing hepatitis delta virus (HDV)-infected patients has been published in the Republic of Moldova. Material and methods. In the present cross-sectional study, we described demographic, clinical and biological features of 340 HDV-infected patients attending care in four Moldovan medical institutions. Results. The mean age of the patients was 48.3 ± 7.6 years, men 184 vs 156 women. All were anti-HBe negative but hepatitis B virus (HBV) DNA was detectable in 31.6% of cases. The mean HDV RNA load was 5.9 ± 1.7 log10 IU/ml. The principal risk factor of hepatitis was intra-familial transmission (41.7%). A large subset of the patients was already affected by liver cirrhosis (58.4%) and among these 53.3% were presenting signs of decompensation. The time distance from the diagnosis of cirrhotic disease was correlated with the length of HDV infection (Pearson r=0.470, p<0.0001) but not with that of HBV infection. In case of familial transmission, the age of patients was significantly younger (46.0 ± 9.1 y.o. vs 50.6 ±9.2 y.o., p=2.1E-04) and likewise was the age at diagnostic of liver cirrhosis (40.8 ± 11.2 y.o. vs 46.9 ± 9.7 y.o., p=0.005). Conclusion. Hepatitis delta is a significant health problem in Moldova. Intrafamilial transmission of hepatitis, especially prevalent South of the country, is responsible of an anticipation of the complications. The application of active screening measures as well as the availability of antiviral therapy are the urgent measures that need to be applied in the Republic of Moldova.
metadata.dc.relation.ispartof: Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences
URI: https://cercetare.usmf.md/sites/default/files/inline-files/MJHS%204%2825%29_2020.pdf
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/24124
ISSN: 2345-1467
Appears in Collections:Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2020 nr. 4(25)



Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback