|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- Revista de Științe ale Sănătății din Moldova
- Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2022 nr. 3(29) Anexa 1
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/24600
Title: | Aplicații bioetice în contextul donatorului în viață |
Other Titles: | Bioethical considerations in living organ donation |
Authors: | Scalețchi, Adriana |
Keywords: | quality of life;living donor;bioethics; |
Issue Date: | 2022 |
Publisher: | Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova |
Citation: | SCALEȚCHI, Adriana. Aplicații bioetice în contextul donatorului în viață = Bioethical considerations in living organ donation. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences. 2022, vol. 29(3), anexa 1, p. 151. ISSN 2345-1467. |
Abstract: | Introducere. Transplantul de organe de la donatorii în viață reprezintă o practică de succes, ce îmbunătățește calitatea vieții recipienților și prezintă riscuri minime pentru donatori. Aplicațiile bioetice țin de respectarea valorile umane și tendința de a îmbunătăți calitatea vieții donatorului. Scopul lucrării. Abordarea condițiilor bioetice în contextul prelevării de organe de la donatorii în viață. Material și Metode. În realizarea lucrării au fost analizate datele prezentate în literatura medico-bioetică în ultimii 15 ani, prin intermediul bazelor de date: Hinari și Google Scholar. Lucrările reflectă direct sau tangențial aspectele bioetice în contextul donatorului în viață. În studiu au fost aplicate metodele științifice: analitică, hermeneutică și comparativă. Rezultate. Problemele bioetice, în ceea ce vizează viața donatorului post-transplant, includ: capacitatea de a consimți, demnitatea, integritatea persoanei și menținerea autonomiei. Conform studiilor analizate, calitatea vieții donatorilor este marcată de riscurile apariției problemelor de ordin fizic și financiar în perioada precoce post-transplant, iar cele de ordin psihologic devin evidente odată cu trecerea timpului. În mare parte, modificarea calității vieții este influențată de motivația de a dona, relațiile de rudenie recipient-donator, cunoașterea riscurilor, consimțământul voluntar, lipsit de interes material, gradul de păstrarea autonomiei donatorului. Concluzii. Calitatea vieții donatorului în viață poate rămâne nemodificată, dar posibilitatea dezvoltării problemelor de ordin fizic, psihosocial, financiar impune abordarea complexă a donatorului și soluționarea tuturor aspectelor medico-bioetice atât în perioada pre-, cât și post-transplant. Background. Living organ transplantation is a successful practice that improves the recipient’s quality of life and has minimal medical risks for donors. Bioethical approaches refer to respect for human values, as well as the tendency for a better donor’s quality of life. Objective of the study. To consider bioethical issues in the context of organ donation from living donors. Material and Methods. The present study carried out the analysis of the data found in the medical and bioethical literature over the last 15 years, using the Hinari and Google Scholar databases. The articles were directly or indirectly relevant to the bioethical issues of the living organ donation. The study used analytical, hermeneutical, and comparative scientific methods. Results Bioethical issues of the post-transplant donor’ life include the ability of individuals to give consent, respect for human dignity and integrity, and the ability to exercise their autonomy. According to the studies, the donor’s quality of life is concerned with physical and financial risks in the early post-transplant period, and over time, as well as psychological problems that become increasingly obvious. The changes in the quality of life may interfere largely due to motivation to donate, the recipient - donor relationship, risk awareness, voluntary consent, no financial interests, as well as the maintenance of donor’s autonomy. Conclusion. The living donor’s quality of life might remain unchanged; however, possible physical, psychosocial, and financial issues require an integrated approach to donor management and solving all medical and bioethical aspects both in pre- and post-transplant period. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Revista de Științe ale Sănătății din Moldova: Moldovan Journal of Health Sciences: Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 19-21 octombrie 2022, Chișinău, Republica Moldova |
URI: | https://conferinta.usmf.md/wp-content/uploads/MJHS_29_3_2022_anexa_.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/24600 |
ISSN: | 2345-1467 |
Appears in Collections: | Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2022 nr. 3(29) Anexa 1
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|