Evaluarea comparativă a utilităţii chestionarelor de screening preoperatoriu al apneei obstructive de somn în prognozarea complicaţiilor postoperatorii: studiu prospectiv de cohortă

Abstract

Introducere. Apneea obstructivă de somn (AOS) este o patologie frecvent întâlnită în rândul populaţiei feminine și masculine cu vârsta cuprinsă între 30 și 60 de ani, dar, din păcate, nediagnosticată în 82% – 93% dintre cazuri. Pacienţii cu AOS dezvoltă complicaţii postoperatorii semnificativ mai frecvent decât cei fără AOS. Utilizarea chestionarelor specializate de screening pentru AOS la etapa de evaluare preoperatorie ar putea identifica pacienţii suferinzi de maladia dată (în special, dacă aceștia au rămas nediagnosticaţi până la acel moment). În consecinţă, cunoașterea existenţei AOS la pacientul operat în mod programat ar putea reduce numărul de complicaţii postoperatorii și evenimente adverse, dacă se vor aplica măsuri preventive și de reducere a riscului. În această ordine de idei, scopul studiului a fost de a evalua capacitatea predictivă a chestionarelor de screening preoperatoriu pentru AOS (Berlin, ASA-checklist, STOP-BANG și EPS) pentru complicaţiile postoperatorii, la pacienţii beneficiari de intervenţii programate. Material și metode. Studiu prospectiv de cohortă, descriptiv analitic. Aviz pozitiv al Comitetului de Etică a Cercetării. Acord informat scris. Analizate 400 de seturi de date complete, provenite de la pacienţi programaţi pentru intervenţii chirurgicale. Au fost utilizate chestionarele Berlin, ASA-checklist, STOP-BANG și EPS. Postoperatoriu, până la externare, înregistrate evenimentele adverse și complicaţiile. Calculate: Se, Sp, PPV, NPV și LR pentru capacitatea de identificare a complicaţiilor postoperatorii pentru fiecare chestionar. Rezultate. Prevalenţa AOS în populaţia studiată a fost de 60,2%–77,2%, în funcţie de chestionarul aplicat. Corespunzător, rata complicaţiilor a fost, AOS [ ] vs. AOS [-]: cardiovasculare [48,2%–61,1%] – [7,9%-21,2%], respiratorii [12,2%– 13,6%] – [3,2%–5,0%], AVC [0,0%–0,5%] – [0,0%–0,5%], trezire prelungită din anestezie [1,2%–2,4%] – [0,0%-1,2%], febră postoperatorie [1,7%–2,7%] – [1,2%–2,2%], IOT dificilă [2,0%–2,5%] – [0,2%–0,7%], transfer neprogramat în UTI [3,2%–4,2%] – [0,0%–1,0%]. Chestionarul Berlin vs. STOPBANG a avut următoarele performanţe predictive pentru complicaţiile cardiovasculare: Se (0,61 vs. 0,59); Sp (0,92 vs. 0,90); PPV (0,88 vs. 0,85); NPV (0,70 vs. 0,68), LR (7,68 vs. 5,95). Concluzii. Toate chestionarele testate au demonstrat capacităţi predictive acceptabile și utile din punct de vedere clinic pentru complicaţiile de origine cardiovasculară, dar nu și pentru complicaţiile și evenimentele adverse de altă origine; în acest sens, cele mai bune performanţe l-au demonstrat chestionarele Berlin și STOP-BANG.

Introduction. Obstructive sleep apnea (OSA) is a disorder common among female and male population aged between 30 and 60 years, but unfortunately, undiagnosed in 82% to 93% of cases. OSA patients develop postoperative complications significantly more often than those without OSA. Using specialized screening questionnaires for OSA preoperative evaluation stage could identify patients suffering from this disease (particularly if they have remained undiagnosed until that time). Therefore, knowledge of the existence at the patient of OSA, which support scheduled surgery, could reduce the number of postoperative complications and adverse events, if will apply preventive measures and risk reduction. In this context, the aim of the study was to assess the predictive ability of preoperative screening questionnaires for OSA (Berlin, ASA-checklist, STOP-BANG, PES) for postoperative complications at the patient’s beneficiary for elective surgery. Material and methods. A prospective, descriptive-analytic, cohort study. Approval of Ethics Committee for Research was received. Written informed consent was obtained from all patients; 400 complete datasets were analyzes. Before a scheduled surgery, were used: Berlin, ASA-checklist, STOP-BANG and PES questionnaires for OSA screening. Postoperatively, until discharge, were recorded adverse events and complications. It was calculated Se, Sp, PPV, NPV and LR for ability to identify postoperative complications of the each questionnaire. Results. The prevalence of OSA in the studied population was 60.2% to 77.2%, depending on the applied questionnaire. Correspondingly, the rate of complications was, AOS [ ] vs. AOS [-]: cardiovascular [48.2% to 61.1%] – [7.9% to 21.2%], respiratory [12.2% to 13.6%] – [3.2% to 5.0%], stroke [0.0% to 0.5%] – [0.0% to 0.5%], prolonged awakening from anesthesia [1.2% to 2.4%] – [0,0 % to1.2%], post operative fever [1.7% to 2.7%] – [1.2% to 2.2%], difficult OTI [2.0% to 2.5%] – [0 2% to 0.7%], unscheduled transfer to ICU [3.2% to 4.2%] – [0.0% to 1.0%]. Berlin questionnaire vs. STOP-BAND questionnaire had the following predictive performance for cardiovascular complications: Se (0.61 vs. 0.59); Sp (0.92 vs. 0.90); PPV (0.88 vs. 0.85); NPV (0.70 vs. 0.68), LR (7.68 vs. 5.95). Conclusions. All tested questionnaires showed an acceptable predictive capacity and clinical utility for cardiovascular origin complications, but not for complications and adverse events of another origin; in this sense, the best performance was shown by STOP-BANG and Berlin questionnaires.