|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- Revista de Științe ale Sănătății din Moldova
- Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2023 nr. 3(10) Anexa 1
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/25847
Title: | Stigmatizarea persoanelor cu depresie în rândul studenților de la medicină |
Other Titles: | Stigmatisation against people with depression in medical students |
Authors: | Esanu, Andrei |
Keywords: | stigma;depression;students |
Issue Date: | 2023 |
Publisher: | Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova |
Citation: | ESANU, Andrei. Stigmatizarea persoanelor cu depresie în rândul studenților de la medicină = Stigmatisation against people with depression in medical students. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences. 2023, vol. 10(3), anexa 1, p. 377. ISSN 2345-1467. |
Abstract: | Introducere. Depresia este una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică. Peste 350 de milioane de oameni din lume suferă de depresie. Stigma față de persoanele cu depresie reprezintă o barieră importantă în adresarea la specialiști. Peste 50% dintre persoanele cu depresie nu au vizitat niciodată un psihiatru. Scopul lucrării. Studierea caracteristicilor sociale și demografice ale stigmatizării față de persoanele cu depresie la studenții din Moldova. Material și metode. În total, 612 studenți au completat chestionarul. Stigma a fost evaluată folosind Scala de Stigmatizare a Depresiei (SSD), care măsoară stigmatizarea personală și percepute pe baza unei vignete despre o persoană cu depresie. Datele au fost rezumate folosind medii și abateri standard (sd), iar compararea a fost efectuată utilizând testul t Student și ANOVA. Rezultate. Nivelul mediu al stigmatizării (abaterea standard), măsurat prin Scala de stigmatizare a depresiei a prezentat valori mai mari la persoanele din localitățile rurale, atât pentru stigmatizarea personală [19,73 (4,88) vs. 14,09 (4,88) p<0,001] cât și pentru stigmatizarea percepută [27,43 (3,30) vs. 21,62 (4,15) p<0,001]. Nu există nicio diferență în nivelul de stigmatizare privind prezența unei persoane cu depresie în familie atât în localitățile rurale, cât și în cele urbane. Studiile anterioare arată că contactul cu persoanele care suferă de depresie scade nivelul de stigmatizare, totuși nu există niciun efect asupra nivelului de stigmatizare în studiul nostru. Concluzii. Nivelul de stigmatizare personală față de persoanele cu depresie este mai mic decât în comparație cu stigmatizarea percepută în Moldova. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege caracteristicile stigmatizării față de depresie. Background. Depression is one of the most significant public health challenges. More than 350 million people in the world suffer from depression. Stigma towards people with depression represent an important barrier in health seeking and treatment compliance. More than 50% of people with depression never visited a mental health specialist. Objective of the study. Studying the social and demographic characteristics of the stigma towards people with depression among Moldovan students. Material and methods. In total 612 students filled the questionnaire. Stigma was evaluated using The Depression Stigma Scale (DSS), that measures personal and perceived stigma based on a vignette about a person with depression. Data were summarized using means and standard deviations (sd), and comparison were performed using Student t-test and ANOVA. Results and discussion. The level of stigma mean (standard deviation), measured by the Depression Stigma Scale presented higher values in persons from rural localities, both for personal stigma [19.73 (4.88) vs. 14.09 (4.88) p<0.001] and for perceived stigma [27.43 (3.30) vs. 21.62 (4.15) p<0.001]. There is no difference in the level of stigma regarding the presence of a person with depression in the family in both rural and urban localities. Previous studies show that contact with people that have depression decreases the level of stigmatization; however, there is no effect on the level of stigma in our study. Conclusions. The level of personal stigma towards people with depression is lower than compared to the perceived stigma in Moldova. Further research is needed to understand the characteristics of depression stigma. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Revista de Științe ale Sănătății din Moldova: Moldovan Journal of Health Sciences: Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 18-20 octombrie 2023, Chișinău, Republica Moldova |
URI: | https://conferinta.usmf.md/wp-content/uploads/Culegerea-Rezumate-MJHS_10_3_2023_anexa1.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/25847 |
ISSN: | 2345-1467 |
Appears in Collections: | Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2023 nr. 3(10) Anexa 1
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|