USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/30264
Title: Displazia mezenchimală a placentei: caz clinic
Authors: Sarî-Terzi, Margarita
Bologan, Ion
Keywords: displazie mezenchimală a placentei;sarcină molară;anomalie rară;placentomegalie
Issue Date: 2024
Publisher: Asociația Economie, Management și Psihologie în Medicină "Constantin Ețco" din Republica Moldova
Citation: SARÎ-TERZI, Margarita; BOLOGAN, Ion. Displazia mezenchimală a placentei: caz clinic. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină, 2024, nr. 1(98), p. 19. ISSN 1729-8687.
Abstract: Introducere. Displazia mezenchimală placentară (PMD) este o anomalie rară a placentei, caracterizată în majoritatea cazurilor prin placentomegalie și transformarea chistică a vilozităților stem sub aspect de vezicule asemănătoare unor „struguri”. Se estimează că această patologie apare în aproximativ 0,02% din cazuri, cu o predominanță la fătul de sex feminin. Examenul ecografic (USG) este deosebit de important pentru a diferenția PMD de sarcina molară, de corioangiom și de hematomul subcorial. Spre deosebire de sarcina molară, PMD poate avea ca rezultat un făt cu dezvoltare normală. Conform rezultatelor ecografice, placenta în PMD poate fi îngroșată, cu zone hipoecogene sau multichistice paralel cu zone de placentă normală, cu absența proliferării trofoblastice. Deși PMD nu prezintă manifestări clinice specifice, este adesea asociată cu hipoxie fetală intrauterină, retard de creștere fetală și, uneori, moartea antenatală a fătului. De asemenea, există riscul apariției sindromului Beckwitt-Wiedemann (visceromegalie, macrosomie, macroglosie, omfalocel). Scopul. Prezentarea unui caz clinic de patologie rară, și anume, displazia mezenchimală a placentei, pentru evaluarea importanței efectuării examenului ecografic prenatal, confirmarea definitivă a diagnosticului, diferențierea de alte patologii placentare și analiza evoluției sarcinii. Caz clinic. Pacienta în vârsta de 31 de ani s-a prezentat de sine stătător la Spitalul Clinic Municipal „Gh. Paladi” la dată de 24.09.2023, cu acuze de dureri lombare moderate bilateral timp de 3 zile. Din anamneză, sarcina actuală este a treia, iar nașterea a doua. Pacienta a avut o sarcina stagnată la 8-9 săptămâni și o naștere fiziologică cu morbiditate crescută a nou-născutului, cu scor Apgar de 2/4 puncte în anul 2018. De asemenea, a suportat infecția de COVID-19 la 5-6 săptămâni de sarcină. La 16 săptămâni, a fost diagnosticată cu displazie placentară, iar la 35 de săptămâni de sarcină a suferit de pielonefrită cronică în acutizare. La examenul USG pe data de 23.09.2023, s-au observat următoarele aspecte: placenta cu structură bilobată (mic lobul accesoriu), aspect neomogen, cu semne de displazie mezenchimală (nu mai mult de 50% din placenta), inserată normal pe peretele anterior, la o distanță de 99.8 mm de la orificiul cervical intern. Placenta prezenta un grad de maturitate II (Grannum). Cordonul ombilical avea 3 vase, inserție placentară marginală, dilatare (<26.86 mm) varicoasă a venelor în locul inserției placentare a cordonului ombilical. Doppler fetal normal. Anatomia fetală era normală pentru vârsta gestatională respectivă. Pe data de 25.09.2023, în consiliu, s-a stabilit diagnosticul final: sarcină de 36 de săptămâni și 5 zile, fiind a treia sarcină și a doua naștere. Anamneză obstetricală complicată. Displazia mezenchimală parțială a placentei. Pielonefrită cronică latentă. Adaos ponderal patologic (+23 kg). În urma acestui consiliu, s-a decis finalizarea sarcinii prin operație cezariană, după terminarea profilaxiei detresei respiratorii la făt. Pe data de 26.09.2023, în cadrul operației cezariene, de cap a fost extras un făt viu de gen feminin, cu o greutate la naștere de 2900 de grame și un scor Apgar de 7/7 puncte, cu o circulară de cordon ombilical pericervical o dată. Macroscopic, placenta prezenta mărire în dimensiuni, cu schimbări difuze chisticevasculare și dilatare varicoasă a venei ombilicale. Examenul histologic al placentei a confirmat diagnosticul de displazie placentară mezenchimală. Acest caz clinic a fost selectat din cauza rarității patologiei și dificultății de stabilire a diagnosticului. Semnele și simptomele clinice în PMD nu sunt informative și aproape lipsesc, de aceea rezultatele ecografice și examenul histologic sunt de mare valoare pentru a confirma diagnosticul. Concluzii. Diagnosticul prenatal precoce al displaziei mezenchimale a placentei contribuie la prevenirea întreruperii nejustificate a sarcinii și la stabilirea unui diagnostic precis, prin excluderea altor anomalii chistice placentare, deoarece aceste afecțiuni au un prognostic diferit atât pentru făt, cât și pentru mamă.
metadata.dc.relation.ispartof: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină: Conferința zilele „Gheorghe Paladi” 17-18 mai 2024, Chișinău, Republica Moldova
URI: https://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2024/10/CM198_2024_WEB.pdf
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/30264
ISSN: 1729-8687
Appears in Collections:Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 1(98) / 2024

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
Displazia_mezenchimala_a_placentei._Caz_clinic.pdf71.75 kBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback