|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină 2024
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 1(98) / 2024
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/30281
Title: | Influența obezității asupra cursului sarcinii și nașterii |
Authors: | Marian, Andriana Dondiuc, Iurie |
Keywords: | obezitate;sarcină;naștere |
Issue Date: | 2024 |
Publisher: | Asociația Economie, Management și Psihologie în Medicină "Constantin Ețco" din Republica Moldova |
Citation: | MARIAN, Andriana; DONDIUC, Iurie. Influența obezității asupra cursului sarcinii și nașterii. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină, 2024, nr. 1(98), pp. 27-28. ISSN 1729-8687. |
Abstract: | Introducere.
Obezitatea maternă reprezintă un factor de risc major în timpul sarcinii și nașterii, având consecințe
semnificative asupra sănătății mamei și a copulului. Frecvența complicațiilor asociate sarcinii în acest grup
de femei este direct proporțională cu indicele lor de masă corporală și cu adaosul ponderal pe durata întregii
gravidități. Printre cele mai des întâlnite complicații la femeile obeze în timpul sarcinii se numără diabetul
gestațional și hipertensiunea arterială indusă de sarcină. De asemenea, acestea prezintă adesea prima și a
doua perioadă de travaliu prelungită. Epuizarea maternă precoce, insuficiența forțelor de contracție, eșecul
inducerii travaliului, dificultăți mecanice în angajarea și coborârea capului fetal, macrosomiile, nașterea pneumatică sau operația cezariană sunt caracteristice pentru acest grup de parturiente. Copiii născuți de mame
obeze prezintă un scor Apgar mai mic și un risc mai mare de a dezvolta sindromul metabolic în adolescență,
precum și un risc crescut de a suferi de obezitate în copilarie, diabet și boli cardiace.
Scopul.
Evaluarea evoluției sarcinii și a rezultatelor nașterii la gravidele cu obezitate, pentru a îmbunați managementul obstetrical.
Materiale și metode.
Pentru realizarea scopului cercetării, a fost realizat un studiu retrospectiv, analitic, observațional, cazcontrol orientat spre determinarea evoluției sarcinii și a rezultatelor nașterii la 240 de femei, care au născut
la IMSP Institutul Mamei și Copilului și IMSP SCM „Gheorghe Paladi”. Lotul de cercetare a inclus 120 de femei
obeze, cu un indice de masă corporală mai mare de 30 kg/m², în timp ce lotul de control a fost format din
120 de femei normoponderale, cu un indice al masei corporale cuprins între 18,5 și 24,9 kg/m². Toate datele
obținute au fost interpretate statistic prin intermediul SPSS 23 și Microsoft Excel.
Rezultate.
Femeile incluse în acest studiu au avut o vârstă medie de 28,6±0,7 ani. S-a constatat că stările hipertensive în sarcină s-au manifestat cu o frecvență mai mare în rândul femeilor obeze, în 42 din cazuri (35%),
comparativ cu femeile normoponderale, în care s-au înregistrat 14 cazuri (11,6%). De asemenea, diagnosticul
de diabet gestațional a fost stabilit la 39 (32,5%) de gravide obeze și doar la 4 (3.3%) gravide normoponderale.
În ceea ce privește termenul mediu de gestație în momentul nașterii, acesta a fost de 39,5±0,6 săptămâni
la femeile obeze, comparativ cu 38,6±0,5 săptămâni de gestație în lotul de control. Analiza modului de finalizare a sarcinii a arătat că femeile obeze au născut per vias naturalis în 46 de cazuri (38,33%), dintre care în 37
de cazuri (30,83%) a fost o naștere absolut fiziologică, iar în celelalte 9 cazuri (7,5%) a fost o naștere asistată
instrumental, prin aplicarea ventuzei obstetricale. Gravidele normoponderale au născut pe cale naturală în
66 de cazuri (55%), dintre care în 4 cazuri (3,33%) a fost aplicată ventuza obstetricală. Operația cezariană s-a
efectuat la gravidele obeze în 74 de cazuri (61,6%), la cele normoponderale, în 54 de cazuri (45%). În ceea ce
privește greutatea nou-născuților, aceasta a fost semnificativ mai mare în lotul cercetat, cu o medie de 3825
± 294 g, comparativ cu 3110 ± 218 g în lotul martor. Transferul nou-născuților în secția de terapie intensivă
neonatală a avut loc în 19 cazuri, dintre care 13 cazuri (10,8%) în lotul cercetat și 6 cazuri (5%) în lotul martor.
Concluzii.
La femeile cu obezitate maternă, stările hipertensive asociate sarcinii au fost întâlnite de trei ori mai
frecvent decât la cele normoponderale, iar prevalența diabetului gestațional a fost de nouă ori mai mare.
Operația cezariană a fost efectuată mai des la gravidele obeze, comparativ cu femeile normoponderale, iar
în cazurile nașterii pe cale naturală, aplicarea ventuzei obstericale la primele a fost de patru ori mai frecventă.
Aceste constatări evidențiază necesitatea unui management clinic mai riguros pentru femeile obeze, deoarece acestea prezintă un risc crescut de complicații pe durata sarcinii și în timpul nașterii. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină: Conferința zilele „Gheorghe Paladi” 17-18 mai 2024, Chișinău, Republica Moldova |
URI: | https://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2024/10/CM198_2024_WEB.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/30281 |
ISSN: | 1729-8687 |
Appears in Collections: | Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 1(98) / 2024
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|