Analiza fractală a proceselor de reglare vegetativă la pacienţii cu bruxism

Abstract

Scopul studiului: analiza posibilităţilor diagnostice a indicilor analizei fractale a ritmului cardiac la pacienţii cu bruxism în condiţii de influenţă a factorilor cotidieni ai bruxismului. Pentru studierea proceselor de reglare vegetativă, am aplicat analiza fractală a ritmului cardiac (indicii SampEn – sample entropy; D2 – correlation dimension), cu utilizarea software-ului specializat, în baza înregistrării ritmului cardiac prin folosirea complexului diagnostic Polispectr-Ritm (Neurosoft). Indicele fractal SampEn nu depinde de durata perioadei de investigare, este mai reproductibil în investigații repetate, iar indicele fractal D2 reflectă complexitatea activității sistemului analizat și indirect numărul de parametri, care reglează acest sistem. Conform recomandărilor existente, durata de înregistrare era de 5 minute. Au fost studiați 19 pacienți cu bruxism și 19 persoane sănătoase. Am realizat analiza fractală, deoarece ritmul cardiac este foarte variabil în timp, chiar în condiții de confort relativ, ceea ce diminuează informativitatea metodelor tradiționale (analiza spectrală etc.). Analiza datelor obținute a evidențiat modificări mai pronunț ate, statistic veridice (p ˂ 0,05) ale valorilor SampEn sub influenț a alcoolului. Deci influenț a alcoolului în calitate de cofactor al bruxismului poate fi apreciată cantitativ prin monitorizarea indicelui fractal SampEn. Indicii SampEn mai mici reflectă un grad mai mare de regularitate în activitatea sistemului și o predictibilitate mai bună, iar indicii mai mari reflectă un grad mai mare de haos și o predictibilitate mai mică. Alte particularități s-au depistat la analiza indicelui fractal D2 (correlation dimension) – toți cofactorii bruxismului studiați (stresul, alcoolul, nicotina, cafeina) au condus la modificări esențiale, statistic veridice ale activității sistemului studiat. De notat, că influenț a stresului și alcoolului este mai puternică (p ˂ 0,001), comparativ cu influenț a nicotinei și cafeinei (p ˂ 0,05). În stare de confort relativ, D2 este egal cu 3,923±0,16, ceea ce denotă că numărul de parametri, care reglează sistemul studiat este între 3 și 4. Se cunoaște, că reglarea ritmului cardiac are loc atât sub influenț a mecanismelor periferice (simpatic-sinusale), structurilor segmentare (bulbul rahidian), cât și sub influenț a structurilor suprasegmentare, inclusiv ale celor subcorticale și corticocerebrale. În conformitate cu teoria fractală, aceste nivele de reglare vegetativă, se reflectă în valoarea indicelui D2. În condiții de stres emoțional, are loc centralizarea proceselor de reglare vegetativă, cu implicarea preponderentă a structurilor suprasegmentare și diminuarea rolului reglator al nivelurilor mai inferioare (bulbare, periferice, sinusale). Sub influenț a stresului emoțional, D2 are valori de 1,805±0,21. Aceleiași particularități se manifestă și sub influenț a consumului de alcool (D2 = 1,763±0,24). Sub influenț a nicotinei și cafeinei, modificările indicelui D2 sunt mai puțin exprimate, ceea ce denotă că acești factori au o acțiune mai lejeră asupra gradului de complexitate a sistemului studiat. În concluzie, se poate constata că SampEn este un indice fractal informativ pentru evidențierea acțiunii alcoolului în calitate de cofactor al bruxismului, iar analiza indicelui D2 reflectă integral complexitatea sistemului studiat și numărul de parametri care reglează sistemul, sub acțiunea diferitor cofactori. Aprecierea diferențiată a acțiunii cofactorilor cotidieni la pacienții cu bruxism se poate realiza în baza analizei fractale a ritmului cardiac, care reflectă integral particularităț ile de manifestare cantitativă a episoadelor bruxismului.