|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Arta Medica
- Arta Medica 2019
- Arta Medica Vol. 72, No 3, 2019 ediție specială
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/10098
Title: | Cura chirurgicală laparoscopică a herniilor hiatale: experiență proprie |
Other Titles: | Laparoscopic hiatal hernia repair: personal experience |
Authors: | Targon, R. Gutu, E. Bour, A. Dima, A. Poltog, F. Vrabie, A. Racoviță, V. Moldavan, I. |
Keywords: | hiatal hernia;laparoscopic repair |
Issue Date: | 2019 |
Publisher: | Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova |
Citation: | TARGON, R., GUȚU, E., BOUR, A. et al. Cura chirurgicală laparoscopică a herniilor hiatale: experiență proprie = Laparoscopic hiatal hernia repair: personal experience. In: Arta Medica. 2019, nr. 3(72), pp. 174-175. ISSN 1810-1852. |
Abstract: | Introducere: Herniile hiatale (HH) simptomatice reprezintă o patologie frecventă, care este supusă tratamentului structurat în etape.
HH paraesofagiene şi HH asociate BRGE severă necesită tratament chirurgical.
Materiale şi metode: În clinica au fost supuşi tratamentului chirurgical prin abord laparoscopic 167 pacienţi cu HH simptomatice (aa.
2011-2019). Repartiţia HH conform SAGES (2013): tip I (n=135); tip II (n=6); tip III (n=23); tip IV, “upside-down” (n=3). Pacienţii cu
HH asociate cu BRGE au fost selectaţi pentru cura chirurgicală în baza criteriilor ghidului SAGES (2010): tratamentul medicamentos
ineficient (n=78); alternativa tratamentului medicamentos (n=48); manifestări extra-esofagiene (n=38); BRGE agravată (n=3).
Intervenţia a inclus reducerea herniei, identificarea pilierilor şi joncţiunii eso-gastrice, recalibrarea hiatusului esofagian prin crurorafia
posterioară şi realizarea valvei anti-reflux. În 141 cazuri a fost realizată fundoplicatura Nissen-Rossetti ”short-floppy”, la 19 pacienţiprocedeul Toupet şi la 7 pacienţi- procedeul Dor.
Rezultate: Incidente intraoperatorii rezolvate laparoscopic au inclus: leziuni hepatice (n=4), hemoragie din vasele scurte (n=3),
capnotorax (n=3). Leziunea esofagiană (n=1) a servit indicaţie către conversie. Perioada medie a spitalizării a constituit 4 zile. Peste
3 luni după intervenţie rezultatul excelent (scorul modificat Visick) a fost realizat la 11% pacienţi; bun- 70%; sătisfăcător – 16%,
nesătisfăcător -3%. 36 pacienţi nu au fost evaluaţi. Disfagie persistentă postoperator la 16 pacienţi a necesitat dilatare endoscopică.
Recurenţă semnelor de HH confirmată radiologic a fost constatată în 6 cazuri (3,5%).
Concluzii: Avantajele tehnicii chirurgicale laparoscopice sunt evidente în perioada postoperatorie: reducerea sindromului algic,
spitalizarea redusă, recuperarea rapidă şi rezultate funcţionale sătisfăcătoare. Abordul laparoscopic al HH voluminoase reprezintă o
intervenţie laborioasă, şi necesită experienţă în posedarea tehnicilor laparoscopice avansate. Background: Hiatal hernia (HH) is the common benign medical condition of the stomach and esophagus which needs step-by-step
treatment approach. For patients that experience life-limiting symptoms of gastroesophageal reflux disease (GERD) despite medical
therapy and those diagnosed with paraesophageal hernia, surgical approach should be considered.
Materials and methods: The group of 167 patients underwent laparoscopic hiatal hernia repair for the period 2011-2019. Patients
who have a HH associated with GERD were selected for interventional procedures based on SAGES guidelines (2010) criteria:
medical management failure (n=78); desire for surgery due to quality of life considerations (n=48); presence of extra-esophageal
manifestations (n=38) and complicated GERD (n=3). The procedure included reduction of the hernia sac, identification of both crura
and the eso-gastric junction, obtaining at least 4 cm of intra-abdominal esophageal length, hiatal closure and laparoscopic antireflux
procedure (LARP). LARP was performed as follows: 141 cases according to Nissen- Rossetti ”short-floppy”, 19 according to Toupet,
and 7 according to Dor.
Results: The majority of intraoperative incidents (bleeding from liver (n=4) and short gastric vessels (n=3), capnotorax (n=3)) were
solved laparoscopically without sequelae. The esophageal lesion (n=1) served as an indication to open antireflux procedure. The
average length of hospital stay was 4 days. Follow up data were analyzed, based on modified Visick scale, 3 month after surgery:
excellent result was obtained for 11% of the patients, good - 70%, satisfactory- 16%, and unsatisfactory – 3 %. 36 individuals have
not been evaluated. We observed the persistent dysphagia postfundoplication in 16 patients, these cases underwent the endoscopic
dilation of the eso-gastric junction. The HH recurrence developed in 6 patients (3,5%).
Conclusions: The advantages of laparoscopic HH repair include less postoperative pain, short length of hospital stay, fast return
to normal activities and satisfactory functional results. Although technically challenging, laparoscopic repair of giant HH is a viable
alternative to "open" surgical approaches. |
URI: | https://artamedica.md/old_issues/ArtaMedica_72.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/10098 |
ISSN: | 1810-1852 |
Appears in Collections: | Arta Medica Vol. 72, No 3, 2019 ediție specială
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|