|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Arta Medica
- Arta Medica 2009
- Arta Medica Vol. 36 No 3, 2009 supliment
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/10488
Title: | Utilizarea Ravitenului (derivat izotioureic) în stările hipotensive la pacienţii cardiochirurgicali |
Authors: | Ghicavii, Nelli |
Issue Date: | 2009 |
Publisher: | Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova |
Citation: | GHICAVII, Nelli. Utilizarea Ravitenului (derivat izotioureic) în stările hipotensive la pacienţii cardiochirurgicali. In: Arta Medica. 2009, nr. 3(36), supl. Congresul II Internaţional al SARRM, pp. 67-68. ISSN 1810-1852. |
Abstract: | Hipotensiunea arterială se constată ca o situaţie critică în stările de urgenţă. În timpul intervenţiilor chirurgicale pe
cord deschis, ea poate fi datorată unui spectru larg de măsuri anesteziologice şi/sau chirurgicale. Hipotensiunea arterială este
foarte des întâlnită la bolnavii operaţi în condiţii de circulaţie extracorporală (CEC). Ea poate apărea din cauza insuficienţei
cardiace, hemoragiei, poliuriei cu hipovolemie, acţiunii vasoplegice a medicamentului, dar mai frecvent apare din cauza
vasodilataţiei, care este rezultatul hipotermiei necesare în timpul (CEC). În asemenea cazuri este indicată folosirea preparatelor
cu acţiune vasopresorie.
Scopul studiului a fost aprecierea siguranţei şi eficienţei Ravitenului, administrat suplimentar pentru controlul hemodinamicii
în comparaţie cu medicamente vasoactive tradiţionale (dopamina, norepinefrina, fenilefrina), cât şi optimizarea corecţiei dereglărilor
hemodinamice şi metabolice prin contracararea hipotensiunilor arteriale severe intra şi postoperatorii la bolnavii adulţi operaţi
pe cord deschis în condiţii de CEC şi hipotermie.
Material şi metode:
În studiu au fost incluşi 36 pacienţi cu vârsta cuprinsă între 20-64 ani, cărora li s-a efectuat intervenţii chirurgicale pe cord
deschis. Ravitenul s-a administrat în timpul CEC-ului şi primele ore postoperatoriu. Indicaţia a fost hipotensiunea arterială asociată
cu scăderea PVC. Preparatul s-a administrat i/v bolus în doza de 0,5 – 0,6 mg/kg urmată de infuzie cu viteze de la 30 până la 80
mcg/kg/min, în dependenţă de statusul hemodinamic. Au fost monitorizate semnele vitale, indicii hemodinamici, parametrii
respiraţiei, bilanţul hidric, gazele sângelui arterial şi venos.
Rezultate:
La injectarea medicamentului s-a atestat o creştere a TA cu stabilizarea indicilor hemodinamici la sfârşitul primului minut de
administrare a preparatului i/v bolus
0,5 mg/kg apoi infuzie cu viteza de 10 mkg/kg/min. La necesitate preparatul a fost administrat repetat în bolus 0,6-0,8 mg/kg şi
infuzie până la 50 mkg/kg/min. A fost constatată o scăderea nesemnificativă a FCC, în cazuri unice - bradicardie. Nu s-a înregistrat
dereglarea echilibrului acido-bazic, nu a provocat dereglarea gazelor sângelui, nu a modificat semnificativ perfuzia regională şi
tisulară. Preparatul e efectiv pentru corecţia hemodinamicii în timpul (CEC), când cordul este emis din circulaţie şi nivelul TA
depinde în mare măsură de tonusul vascular.
Concluzii:
Ravitenul este efectiv, are o acţiune rapidă şi uşor manevrată, o rată minimă de complicaţii şi efecte adverse. Aplicarea
Ravitenului e justificată la bolnavii operaţi pe cord deschis pentru obţinerea şi menţinerea nivelului optimal al TA, stabilizarea
tonusului vascular, optimizarea terapiei de infuzie. El nu are efecte negative asupra funcţiei contractile a miocardului, ritmului
cardiac şi perfuziei tisulare, ce îl distinge pozitiv de alţi vasoconstrictori. |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/10488 |
ISSN: | 1810-1852 |
Appears in Collections: | Arta Medica Vol. 36 No 3, 2009 supliment
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|