|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Arta Medica
- Arta Medica 2019
- Arta Medica Vol. 72, No 3, 2019 ediție specială
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/10746
Title: | Ligaturarea endoscopică în hemoragiile din varicele esofagiene |
Other Titles: | Endoscopic band ligation in esophageal variceal bleeding |
Authors: | Dolghii, A. |
Keywords: | hemorrhage;esophageal varices;endoscopic ligation |
Issue Date: | 2019 |
Publisher: | Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova |
Citation: | DOLGHII, A. Ligaturarea endoscopică în hemoragiile din varicele esofagiene = Endoscopic band ligation in esophageal variceal bleeding. In: Arta Medica. 2019, nr. 3(72), pp. 122-123. ISSN 1810-1852. |
Abstract: | Introducere: Tratamentul hemoragiilor de etiologie portală reprezintă una din cele mai actuale probleme a chirurgiei contemporane.
Se observă o tendință de creștere considerabilă a incidenței cirozei hepatice – cea mai frecventă cauză a hipertensiunii portale. Drept
consecință crește și frecvența complicațiilor, îndeosebi a hemoragiilor din varicele esofagiene și gastrice.
Material și metode: Au fost incluși 132 de pacienți (B-79,F-53) cu hemoragie din varice esofagiene (VE) care au beneficiat de
ligaturare endoscopică(LE). Etiologia sindromului de hipertensiune portală a fost: ciroză hepatică postvirală (CH)(n=118), tromboza
sistemului portal (TSP)(n=3), CH+carcinom hepatocelular(n=2), CH+TSP(n = 9). Pacienții au fost repartizați conform rezervei
funcționale hepatice (Child - Pugh): А(12), В(56), С(64).
Rezultate: Hemoragie activă la momentul ligaturării a fost în 58(43,9%) cazuri, inclusiv hemoragie în jet – 27(20,4%) și prelingere –
31(23,5%). Stigmate endoscopice ale hemoragiei stopate - 74(56 %) pacienți: cheag fixat pe VE – 21(15,9%) și fibrină – 53(40,1%)
cazuri. Pentru LE au fost utilizate seturi GF – OVL 510(Belgia) în 127 cazuri și MBL – 10 (Wilson-Cook, USA) – în 5. În caz de
vizualizare a varicelui hemoragic, acesta era ligaturat (n=78,59%) cu aplicarea ulterioară a inelelor pe celelalte varice. În 54(40,9%) cazuri, când sursa hemoragiei nu putea fi depistată a fost aplicată metoda de LE „spiralat – în tablă de șah”. Sesiunile elective de LE
au fost efectuate peste 4 săptămâni până la obliterarea completă a VE sau până la micșorarea VE până la dimensiunile ce nu permit
aspirarea varicelor în camera de ligaturare (F0-1, RCS (-), conform Japan Research Society of Portal Hypertension, 1991). Eficiența
LE în stoparea hemoragiei din VE a constituit 97,8%. În total în acest lot de pacienți au fost efectuate 237 de sesiuni de LE cu cifra
medie de 1,71±0,1 (de la 1 la 6) per pacient. În medie au fost aplicate 9,3±0,5(1-36) inele per pacient.
Concluzii: 1) LE este o metodă eficientă de stopare a hemoragiilor active din VE și pentru profilaxia recidivelor. 2) LE are un număr
redus de complicații. 3) La utilizarea acestei metode se constată o rată înaltă de obliterare a VE cu un număr relativ redus de sesiuni
de LE. Background: Treatment of the bleeding of portal etiology is one of the most actual problems of modern surgery. There is an increasing
incidence of liver cirrhosis – the most common cause of portal hypertension. Consequently, complications’ incidence increases,
especially bleeding from esophageal and gastric varices.
Methods and materials: A total of 132 patients (M-79, F-53) with esophageal variceal(EV) bleeding, who underwent endoscopic band
ligation(EBL) were included. Etiology of the portal hypertension: viral liver cirrhosis (LC)(n=118), portal system thrombosis (PST)(n=3),
LC+ hepatocellular carcinoma(n=2), LC+PST(n=9). According to liver function (Child-Pugh) patients were distributed: А (12), В(56),
С(64).
Results: Active bleeding during EBL in 58(43.9%) cases, including spurting bleeding – 27(20.4%) and oozing – 31(23.5%). Endoscopic
stigmata of recent bleeding - 74(56 %) patients: adherent thrombus on the EV – 21(15.9%) and fibrin – 53(40.1%) cases. We used
for EBL: GF–OVL 510(Belgium) in 127 cases and MBL–10(Wilson-Cook, USA) – in 5. In case if the bleeding varix was identified it
was ligated (n=78.59%) with subsequent ligation of the rest of the varices. If the bleeding source could not be identified in 54(40.9%)
cases, EBL was performed in a “spiral-chess” pattern. Elective EBL was performed after 4 weeks until complete EV obliteration or until
EV shrank to the size which does not allow its suction into the ligation chamber (F0-1, RCS (-) according to Japan Research Society
of Portal Hypertension, 1991). EBL was efficient for hemostasis in 97.8%. In this group of patients a total of 237 EBL sessions were
performed with a median of 1.71±0.1 (1-6) per patient. The median number of bands applied was 9.3±0.5(1-36) per patient.
Conclusion: 1) EBL is an efficient method of hemostasis in EV bleeding and for recurrence prophylaxis 2) EBL carries a low risk of
complications. 3) There is a high rate of EV obliteration after this method with a reduced number of EBL procedures. |
URI: | https://artamedica.md/old_issues/ArtaMedica_72.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/10746 |
ISSN: | 1810-1852 |
Appears in Collections: | Arta Medica Vol. 72, No 3, 2019 ediție specială
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|