|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- Revista de Științe ale Sănătății din Moldova
- Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2020 nr. 1(23) ediție specială
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/11441
Title: | Rolul feritinei în determinarea gradului de severitate al pacienţilor critici, suferinzi de COVID-19, plasaţi în Unităţile de Terapie Intensivă |
Other Titles: | The role of ferritin in determining the severity of critical patients with COVID-19 admitted in Intensive Care Units |
Authors: | Ceban, Emil Cojocaru, Victor Condrea, Dinu Ursul, Sergiu Cojocaru, Doriana Uncuţa, Andrei Gutium, Corina Rusu, Victoria Todiraș, Mihail |
Keywords: | COVID-19;ferritin;ARDS;lactic acidemia;disease severity |
Issue Date: | 2020 |
Publisher: | Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences |
Citation: | CEBAN, Emil, COJOCARU, Victor, CONDREA, Dinu, et al. Rolul feritinei în determinarea gradului de severitate al pacienţilor critici, suferinzi de COVID-19, plasaţi în Unităţile de Terapie Intensivă = The role of ferritin in determining the severity of critical patients with COVID-19 admitted in Intensive Care Units. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova. 2020, vol. 23(1), pp. 136-145. ISSN 2345-1467. |
Abstract: | Rezumat
Introducere. Pandemia de Coronavirus 2019 (COVID-19),
cauza sindromului respirator acut sever coronavirus 2019
(SARS-CoV-2) indus, continuă să reprezinte o ameninţare uriaşă pentru sănătatea publică mondială. Există dovezi că feritina este un marker-cheie în determinarea afectării celulare, dar
rolul său potenţial în infecţia cu Coronavirus 2019 (COVID-19)
nu este elucidat suficient. Scopul nostru a fost să evaluăm dacă
hiperferitinemia poate fi un marker al prognosticului negativ
la pacienţii gravi cu infecţie COVID-19.
Material şi metode. Studiul a inclus 106 pacienţi adulţi, de
ambele genuri, cu vârsta cuprinsă între 29 şi 88 de ani (vârsta
medie 63,6±12,6 ani), diagnosticaţi cu COVID-19. Nivelurile de
feritină serică au fost măsurate la momentul diagnosticului,
folosind tehnica de chemiluminiscenţă. Monitoringul pacienţilor a inclus: evaluarea statutului neurologic (oximetria cerebrală, gradul de afectare a cunoştinţei, alte semne clinice şi
paraclinice), sistemul respirator (SpO2
, FiO2
, indicele oxigenării, bucla respiratorie, radiografia cutiei toracice, CT pulmonar
etc.), statutul hemodinamic (PiCCO, monitorizarea invazivă şi
non-invazivă, ECG, ECO Dopller), echilibrele gazos, acido-bazic
şi electrolitic, analize biologice ale sângelui (ureea, creatinina,
glicemia, coagulograma, ALT, AST, bilirubina), analiza generală
a urinei etc., proteina C reactivă, lactat dehidrogenaza, acidul
lactic şi feritina serică.
Rezultate. Feritina serică a avut valori crescute la 102
(96,23%) pacienţi. Din cei 17 bolnavi care aveau ferititina
serică la valori moderate, ARDS faza I s-a înregistrat la 10
(52,82%) pacienţi, ARDS faza II – la 5 (52,82%) şi ARDS faza
III – la 2 (11,77%) bolnavi. La pacienţii cu valorile feritinei severe, ARDS faza I s-a constatat la 19 (43,18%) pacienţi, ARDS
faza II şi III – la câte 16 (31,37%) bolnavi. La bolnavii cu valorile feritinei critice, ARDS faza I nu s-a înregistrat, ARDS faza II
a fost determinat la 14 (41,18%) şi faza III – la 20 (51,82%) de
bolnavi. La cei 15 pacienţi monitorizaţi prin PiCOO, a fot stabilită creşterea indicelui ELWI de 2-3 ori. La un ELWI peste 18
ml/kg nu au fost supravieţuitori. Menţionăm că la cei decedaţi,
valorile feritinei serice au avut un nivel critic.
Concluzii. Feritina serică este un marker important în
determinarea severităţii şi a riscului crescut de dezvoltare a
MODS-ului la pacienţii cu COVID-19. Abstract
Introduction. The pandemic of Coronavirus 2019 disease,
the cause of severe acute respiratory syndrome coronavirus
2019 (SARS-CoV-2) induced, continues to pose a huge threat
to global public health. There is evidence that ferritin is a key
marker in determining cell damage, but its potential role in
COVID-19 infection is not sufficiently elucidated. Our aim was
to evaluate whether hyper ferritinemia may be a marker of
the negative prognosis in severe patients with COVID-19 infection.
Material and methods. The study included 106 adult patients, aged 29 and 88 years (mean age 63.6±12.6 years), diagnosed with COVID-19. Serum ferritin levels were measured
at the time of diagnosis using a chemiluminescence technique.
Patient monitoring included: assessment of neurological status (brain oximetry, knowledge impairment, other clinical and
paraclinical signs), respiratory system (SpO2
, FiO2
, respiratory
rate, oxygenation index, respiratory loop, chest x-ray, pulmonary CT etc.), hemodynamic status (PiCCO, invasive and noninvasive monitoring, ECG, echo-Doppler), gas, acid-base and
electrolyte balances, biological blood tests (urea, creatinine,
blood glucose, coagulation tests, ALT, AST, bilirubin), general
urinalysis, C-reactive protein, lactate dehydrogenase, lactic
acid and serum ferritin.
Results. Serum ferritin had increased values in 102
(96.23%). In 17 patients with moderate ferritin values, phase
I ARDS was recorded in 10 (52.82%), phase II ARDS in 5
(52.82%) and phase III ARDS in 2 (11.77%) patients. In patients with severe ferritin values, phase I ARDS was found in
19 (43.18%), phase II and III ARDS in 16 (31.37%) patients.
In patients with critical ferritin values, phase I ARDS was not
recorded, phase II ARDS was determined in 14 (41.18%) and
phase III in 20 (51.82%) patients. In the 15 patients monitored by PiCCO, we determined the increase of the ELWI index
for 2-3 times. At ELWI values over 18 ml/kg, there were no
survivors. We mention that in those who died, the ferritin had
a critical level.
Conclusions. Serum ferritin is an important marker in determining the severity and increased risk of developing MODS
in patients with COVID-19. |
URI: | https://stiinta.usmf.md/sites/default/files/2020-08/MJHS_23%281%29.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/11441 |
ISSN: | 2345-1467 |
Appears in Collections: | Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2020 nr. 1(23) ediție specială
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|