USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/11441
Title: Rolul feritinei în determinarea gradului de severitate al pacienţilor critici, suferinzi de COVID-19, plasaţi în Unităţile de Terapie Intensivă
Other Titles: The role of ferritin in determining the severity of critical patients with COVID-19 admitted in Intensive Care Units
Authors: Ceban, Emil
Cojocaru, Victor
Condrea, Dinu
Ursul, Sergiu
Cojocaru, Doriana
Uncuţa, Andrei
Gutium, Corina
Rusu, Victoria
Todiraș, Mihail
Keywords: COVID-19;ferritin;ARDS;lactic acidemia;disease severity
Issue Date: 2020
Publisher: Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences
Citation: CEBAN, Emil, COJOCARU, Victor, CONDREA, Dinu, et al. Rolul feritinei în determinarea gradului de severitate al pacienţilor critici, suferinzi de COVID-19, plasaţi în Unităţile de Terapie Intensivă = The role of ferritin in determining the severity of critical patients with COVID-19 admitted in Intensive Care Units. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova. 2020, vol. 23(1), pp. 136-145. ISSN 2345-1467.
Abstract: Rezumat Introducere. Pandemia de Coronavirus 2019 (COVID-19), cauza sindromului respirator acut sever coronavirus 2019 (SARS-CoV-2) indus, continuă să reprezinte o ameninţare uriaşă pentru sănătatea publică mondială. Există dovezi că feritina este un marker-cheie în determinarea afectării celulare, dar rolul său potenţial în infecţia cu Coronavirus 2019 (COVID-19) nu este elucidat suficient. Scopul nostru a fost să evaluăm dacă hiperferitinemia poate fi un marker al prognosticului negativ la pacienţii gravi cu infecţie COVID-19. Material şi metode. Studiul a inclus 106 pacienţi adulţi, de ambele genuri, cu vârsta cuprinsă între 29 şi 88 de ani (vârsta medie 63,6±12,6 ani), diagnosticaţi cu COVID-19. Nivelurile de feritină serică au fost măsurate la momentul diagnosticului, folosind tehnica de chemiluminiscenţă. Monitoringul pacienţilor a inclus: evaluarea statutului neurologic (oximetria cerebrală, gradul de afectare a cunoştinţei, alte semne clinice şi paraclinice), sistemul respirator (SpO2 , FiO2 , indicele oxigenării, bucla respiratorie, radiografia cutiei toracice, CT pulmonar etc.), statutul hemodinamic (PiCCO, monitorizarea invazivă şi non-invazivă, ECG, ECO Dopller), echilibrele gazos, acido-bazic şi electrolitic, analize biologice ale sângelui (ureea, creatinina, glicemia, coagulograma, ALT, AST, bilirubina), analiza generală a urinei etc., proteina C reactivă, lactat dehidrogenaza, acidul lactic şi feritina serică. Rezultate. Feritina serică a avut valori crescute la 102 (96,23%) pacienţi. Din cei 17 bolnavi care aveau ferititina serică la valori moderate, ARDS faza I s-a înregistrat la 10 (52,82%) pacienţi, ARDS faza II – la 5 (52,82%) şi ARDS faza III – la 2 (11,77%) bolnavi. La pacienţii cu valorile feritinei severe, ARDS faza I s-a constatat la 19 (43,18%) pacienţi, ARDS faza II şi III – la câte 16 (31,37%) bolnavi. La bolnavii cu valorile feritinei critice, ARDS faza I nu s-a înregistrat, ARDS faza II a fost determinat la 14 (41,18%) şi faza III – la 20 (51,82%) de bolnavi. La cei 15 pacienţi monitorizaţi prin PiCOO, a fot stabilită creşterea indicelui ELWI de 2-3 ori. La un ELWI peste 18 ml/kg nu au fost supravieţuitori. Menţionăm că la cei decedaţi, valorile feritinei serice au avut un nivel critic. Concluzii. Feritina serică este un marker important în determinarea severităţii şi a riscului crescut de dezvoltare a MODS-ului la pacienţii cu COVID-19.
Abstract Introduction. The pandemic of Coronavirus 2019 disease, the cause of severe acute respiratory syndrome coronavirus 2019 (SARS-CoV-2) induced, continues to pose a huge threat to global public health. There is evidence that ferritin is a key marker in determining cell damage, but its potential role in COVID-19 infection is not sufficiently elucidated. Our aim was to evaluate whether hyper ferritinemia may be a marker of the negative prognosis in severe patients with COVID-19 infection. Material and methods. The study included 106 adult patients, aged 29 and 88 years (mean age 63.6±12.6 years), diagnosed with COVID-19. Serum ferritin levels were measured at the time of diagnosis using a chemiluminescence technique. Patient monitoring included: assessment of neurological status (brain oximetry, knowledge impairment, other clinical and paraclinical signs), respiratory system (SpO2 , FiO2 , respiratory rate, oxygenation index, respiratory loop, chest x-ray, pulmonary CT etc.), hemodynamic status (PiCCO, invasive and noninvasive monitoring, ECG, echo-Doppler), gas, acid-base and electrolyte balances, biological blood tests (urea, creatinine, blood glucose, coagulation tests, ALT, AST, bilirubin), general urinalysis, C-reactive protein, lactate dehydrogenase, lactic acid and serum ferritin. Results. Serum ferritin had increased values in 102 (96.23%). In 17 patients with moderate ferritin values, phase I ARDS was recorded in 10 (52.82%), phase II ARDS in 5 (52.82%) and phase III ARDS in 2 (11.77%) patients. In patients with severe ferritin values, phase I ARDS was found in 19 (43.18%), phase II and III ARDS in 16 (31.37%) patients. In patients with critical ferritin values, phase I ARDS was not recorded, phase II ARDS was determined in 14 (41.18%) and phase III in 20 (51.82%) patients. In the 15 patients monitored by PiCCO, we determined the increase of the ELWI index for 2-3 times. At ELWI values over 18 ml/kg, there were no survivors. We mention that in those who died, the ferritin had a critical level. Conclusions. Serum ferritin is an important marker in determining the severity and increased risk of developing MODS in patients with COVID-19.
URI: https://stiinta.usmf.md/sites/default/files/2020-08/MJHS_23%281%29.pdf
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/11441
ISSN: 2345-1467
Appears in Collections:Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2020 nr. 1(23) ediție specială

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
Rolul_feritinei_in_determinarea.pdf256.44 kBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback