|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Arta Medica
- Arta Medica 2020
- Arta Medica Nr. 2 (75) 2020
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/12384
Title: | Condiții epidemiologice, bacteriologice și clinice în sinuzita maxilară odontogenă |
Other Titles: | Epidemiological, bacteriological and clinical conditions in odontogenic maxillary sinusitis |
Authors: | Sencu, Eusebiu Enachi, Victor Cernei, Vadim Verdeș, Daniela |
Keywords: | odontogenic maxillary sinusitis;iatrogenic;bacteriological examination |
Issue Date: | 2020 |
Publisher: | Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova |
Citation: | SENCU, Eusebiu, ENACHI. Victor, CERNEI, Vadim, VERDEȘ, Daniela. Condiții epidemiologice, bacteriologice și clinice în sinuzita maxilară odontogenă. In: Arta Medica. 2020, nr. 2(75), pp. 14-18. ISSN 1810-1852. DOI: 10.5281/zenodo.3979726 |
Abstract: | Rezumat.
Introducere. Răspândirea infecției periapicale, de la dinții superiori spre sinusul maxilar, este descrisă drept sinuzită maxilară odontogenă [1]. Conform
literaturii selective, incidența sinuzitei maxilare odontogene ocupă 10-12% din totalul cazurilor de sinuzită maxilară, dar studiile mai recente elucidează că
procentul este și mai mare, ajungând la 30-40% [11]. Sinuzita maxilară de origine dentară este o afecțiune cu incidența crescută, iar, datorită caracteristicilor
anatomotopografice ale acestei regiuni faciale, această patologie este studiată de către două specialități (chirurg oromaxilofacial, otorinolaringolog) [2].
Scopul acestei lucrări este evaluarea epidemiologică, bacteriologică și clinică a sinuzitei maxilare odontogene.
Material și metode. În concordanță cu scopul și obiectivele lucrării a fost realizat un studiu clinic retrospectiv, în baza fișelor de observație ale pacienților,
diagnosticați cu sinuzită maxilară odontogenă, selectați dintre toți pacienții cu rinosinuzite maxilare bacteriene, spitalizați în secția de otorinolaringologie
a IMSP Spitalul Clinic Republican, în perioada de 01.01.2017 – 31.12.2019.
Rezultate. Prin studiul rezultatelor examenului bacteriologic s-a urmărit identificarea principalelor tulpini bacteriene, aerobe și anaerobe, ce determină
apariția procesului supurativ la nivelul sinusului maxilar.
Concluzii. Sinuzitele maxilare odontogene sunt determinate, cel mai frecvent, de asociații microbiene. Femeile sunt mai susceptibile să dezvolte patologia,
dar cauza nu este elucidată. Din punct de vedere al repartiției pe grupe de vârstă, afectarea preponderentă se certifică la decada a IV-a a vieții [3, 7, 10]. Summary.
Introduction. The pathological extent of dental disease in the maxillary sinus is described as odontogenic maxillary sinusitis [1]. According to the selective
literature, the incidence of odontogenic maxillary sinusitis is 10-12% of all cases of maxillary sinusitis, but more recent studies reveal that the percentage is
even higher and reaches 30-40% [11]. Maxillary sinusitis of dental origin is a condition with a high incidence, and due to the anatomotopographic features
of this facial region, this pathology is studied by two specialties (oromaxillofacial surgeon, otorhinolaryngologist) [2].
The aim of this analysis is to study the maxillary sinuses of dental cause in terms of epidemiological, bacteriological and clinical characters.
Material and methods. In accordance to the purpose and objectives of the analysis, a retrospective clinical-statistical study was performed, based on
patient observation sheets, diagnosed with odontogenic maxillary sinusitis, selected from all patients with bacterial maxillary rhinosinusitis, hospitalized in
the otorhinolaryngology department of IMSP Republican Clinical Hospital during 01.01.2017 – 31.12.2019 period.
Results. The study of the results of the bacteriological examination aimed to identify the main bacterial strains, aerobic and anaerobic, which determines
the appearance of the suppurative process in the maxillary sinus.
Conclusions. Odontogenic maxillary sinusitis is most often caused by microbial associations. Women are more likely to develop the pathology, but the
cause is not elucidated. From the point of view of distribution by age groups, the predominant impairment is certified in the fourth decade of life [3, 7, 10]. |
URI: | https://artamedica.md/index.php/artamedica/issue/view/2 http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/12384 |
ISSN: | 1810-1852 |
Appears in Collections: | Arta Medica Nr. 2 (75) 2020
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|