|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova
- Culegere de postere
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/12676
Title: | Decompresia ductului limfatic toracic și asanarea laparoscopică ca etapă de corecție a ascitei cirogene |
Authors: | Covaci, Ana Anghelici, Gheorghe |
Keywords: | ciroză hepatică;ascită refractară;duct limfatic toracic;asanare laparoscopică |
Issue Date: | Oct-2020 |
Publisher: | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" din Republica Moldova |
Abstract: | Introducere
Mecanismele evolutive ale ascitei cirogene sunt foarte complexe, o verigă
importantă fiind perturbările limfocirculației centrale, cu formarea unui bloc
limfocirculator și diminuarea funcției de drenare a ductului limfatic thoracic
(DLT).
Scop
Evaluarea eficienței operației de reactivare a limfocirculației centrale
(decompresia cervicală a DLT) și asanării laparoscopice cu lavaj
postoperator fracționat (pentru prevenirea/tratarea ascit-peritonitei spontane)
la pacienții cu ciroză hepatică (CH) complicată cu ascită refractară (AR).
Material și metode
În studiu au fost incluși 91 pacienți cu CH
decompensată și AR, operați în perioada aa. 2007-
2017. În raport cu rezervele hepatice funcționale
stratificați după Child B/C – 16/75 (scor mediu
10,5±1,18). Acestora li s-a efectuat decompresia
DLT (figura 1), ce a inclus debridarea și mobilizarea
extinsă a porțiunii cervicale a DLT, și asanarea
laparoscopică cu lavaj postoperator fracționat
(figura 3) cu introducerea intraperitoneală a
remediilor terapeutice timp de 3 zile postoperator
(antibiotice, lidază, dexametazon).
Rezultate
Intraoperator în majoritatea cazurilor DLT era colabat, atonic, afuncțional (figura 4), ceea ce
argumentează patogenetic necesitatea efectuării decompresiei cervicale a DLT, ca operație de corecție
a limfocirculației. Intraoperator, după debridarea DLT și respirația forțată, s-a observat
dilatarea segmentului cervical și porțiunii terminale a ductului cu
4,65± 1,64 mm (fig. 5), p˂0,001, cu reactivarea limfocirculației și
restabilirea funcției de drenare. La toți pacienții după intervenție
diureza a crescut (fig. 6), cel mai bun efect s-a stabilit la pacienții care
au avut intervenția de decompresie a DLT (diureza a crescut cu
839,7±448,02 ml, p˂0,0001).
Concluzii
1. Rezultatele tratamentului s-au dovedit a fi eficace: a) regresia evidentă cu stabilizare și
diureticoterapie minimală s-a înregistrat la aproape 2/3 din pacienți; b) regresie moderată cu
stabilizare și diureticoterapie de susținere a avut fiecare al 5-lea pacient;
2. Tratamentul pacienților cu CH decompensată și AR trebuie să vizeze corecția fină a anumitor
verigi din lanțul patogenetic al ascitei cirogene (în special dereglările limfocirculatorii la nivel
central) și obținerea unui nivel oportun de compensare a funcției hepatice;
3. Intervențiile laparoscopice completate cu lavaj postoperator fracționat cu lidază, dexametazon,
antibiotice au un rol important atât în regresia ascitei cât și diminuarea procesului inflamator
și infecțios prezent în APS (complicație frecventă a sindromului ascitic la cirotici);
4. Reactivarea limfocirculației centrale prin decompresia DLT și asanarea laparoscopică cu lavaj
postoperator fracționat la pacienții cu CH și AR denotă o eficiență înaltă, contribuind la
ameliorarea rezervelor hepatice și stabilizarea pacientului. Metoda dată totodată posedă un
caracter paliativ și permite ameliorarea calității vieții pe un interval de timp limitat. |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/12676 |
Appears in Collections: | Culegere de postere
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|