|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova
- Culegere de postere
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/12911
Title: | Hepatita virală B perinatală la copii |
Authors: | Muşcinschii, Cristina Raba, Tatiana Cernopinski, Natalia |
Issue Date: | Oct-2020 |
Publisher: | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" |
Abstract: | Introducere: Infectarea perinatală a copiilor cu VHB cel mai frecvent se produce în travaliu sau în primele luni după naștere, sursa principală fiind femeile gravide cu portaj asimptomatic de AgHBs sau cu HVBC și viremie. Contractarea perinatală a infecției cu VHB la copii are o rată înnaltă de cronicizare la I an de viață și necesită o schemă individuală de imunoprofilaxie specifică, conform Programului Național de Imunoprofilaxie.
Scopul principal: prezentarea rezultatelor preliminare a ponderii infectării perinatale cu VHB a copiilor născuți de mame cu AgHBs + sau cu HVBC.
Materiale și metode. În perioada 2018-2019 în studiu au fost incluși 48 de femei gravide și 48 de copii născuți de aceste mame. Vârsta copiilor a fost între 3-24 luni. Fiecare gravidă în timpul sarcinii a fost testată la ALT, AST, AgHBs (2 teste), anti-HBcor sumar; femeile cu AgHBs+ și ALT majorat au fost testate la ADN VHB Real Time. La fiecare copil născut de mamele lor infectate cronic a fost examinat: hemograma, Bi totală, ALT, AST, AgHBs, anti-HBcor sumar, anti-HBs și ADN VHB Real Time la vârsta de 3, 12 și 24 de luni. Concomitent la varsta de 6, 12 luni a fost efectuată USG abdominal.
Rezultatele obținute: 41% din femeile gravide incluse în studiu au fost depistate cu portaj cronic de AgHBs sau HVBC. 4 din ele au prezentat citoliză, fiind testate și la ADN VHB Real Time. Toți copiii au fost născuți în termen, cu greutatea medie 3.100+ 400 gr., scor Apgar mediu de 8, dintre care 96% au fost vaccinați anti-HVB la naștere în primele 24 de ore și apoi suplimentar cu 3 doze. 2 copii din grupa de risc privind infecția cu VHB au primit la naștere doar anti-HVB1, administrate în primele 24 de ore după naștere. La 19 (95%) din cei 20 de copii născuți de mame infectate cronic cu VHB către vârsta de 10-12 luni a fost diagnosticată primar HVBC cu AgHBs+ și ADN VHB+, aceasta evoluând asimptomatic și diagnosticată la examenul imunologic activ. La un copil (5%), născut de mama cu portaj cronic de AgHBs, cu icter trenant patologic de la naștere și scaune acolice, la vârsta de 3 luni a fost primar diagnosticată HVB fulminantă, asociată cu atrezia ductului colecistic, soldat cu deces (Foto 1).
Concluzii:
1. Riscul infectării cu VHB la primul an de viață a copiilor născuți de mame cu AgHBs+ sau cu HVBC este unul major și a constituit 95% din cazuri.
2. VHB este unul hepatotrop, iar infectarea în perioada de embriogeneză are riscul dezvoltării anomaliilor congenitale ale căilor biliare.
3. Copiii născuți de mame infectate cronic cu VHB necesită vaccinare anti-HVB în primele 12 ore, și nu 24 de ore, cu administrarea concomitentă a IgHVB.
4. Conform EASL, 2017 astăzi este recomandată profilaxia antenatală a infecției cu VHB prin administrarea tratamentului antiviral cu TFD la femeile gravide cu risc de transmitere perinatala a VHB, începând cu a 24-28 săptămână de sarcină. |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/12911 https://stiinta.usmf.md/ro/manifestari-stiintifice/zilele-universitatii |
Appears in Collections: | Culegere de postere
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|