|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină 2018
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 1-2 (75-76) / 2018
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/1343
Title: | Epigenetica şi determinismul bolilor nutriţionale |
Authors: | Matei, Dumitru Cucoş, Nicolae Restian, Adrian Condur, Laura Stănescu, Alexandra Ana Maria Iancu, Mihaela Adela |
Issue Date: | 2018 |
Publisher: | Asociația Obștească "Economie, Management și Psihologie în Medicină" din Republica Moldova |
Citation: | MATEI, Dumitru; CUCOŞ, Nicolae; RESTIAN, Adrianet al. Epigenetica şi determinismul bolilor nutriţionale. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2018, nr. 1-2(75-76), pp. 56-57. ISSN 1729-8687. |
Abstract: | Prevenirea apariţiei bolilor, prevenţia primară,
se extinde – pe lângă conceptul de promovare a
sănătăţii – şi asupra perioadei prenatale, când au
loc procesele de creştere şi diferenţiere, asociate cu
o serie de posibile modificări epigenetice la nivelul
fătului, cu răsunet asupra patologiei ulterioare a
viitorului adult. Factorii de mediu, prin intermediul
epigeneticii, pot predispune la apariţia unor boli
nutriţionale.
Mecanismele principale implicate sunt reprezentate de metilarea ADN, acetilarea şi metilarea
histonelor, remodelarea cromatinei şi inactivarea
ARNm. Uneori mecanismele epigenetice se întrepătrund cu cele genetice: se blochează anumite
gene patogene sau determină hiperactivitatea unor
gene normale, care sunt implicate astfel în apariţia
diferitelor boli [1].
Legătura stabilită între mamă şi copil nu este
numai una afectivă, comportamentul matern se
reflectă şi în sănătatea şi dezvoltarea ulterioară a
copilului, încă din perioada preconcepţională. Modificarea comportamentului alimentar prin creşterea
consumului de glucide, prin alimentaţie hipercalorică, sedentarismul, fumatul sau expunerea la diferite
noxe a viitoarei mame determină apariţia obezităţii
şi a diferitelor tulburări metabolice nu doar la mamă,
dar şi la viitorii copii [2]. Greutatea părinţilor în momentul concepţiei, precum şi existenţa unor boli
cronice ca, de exemplu, diabetul zaharat de tip II,
obezitatea, dislipidemia sau maladiile cardiovasculare în antecedentele eredocolaterale ale părinţilor
condiţionează patologia nutriţională a viitorului
copil. Dacă expunerea la diferiţi factori de risc are loc
în anumite perioade ale evoluţiei, denumite „ferestre
epigenetice”, efectele asupra fenotipului se vor manifesta la viitorul copil în diferite etape ale vieţii.
Influenţa timpurie a epigeneticii determină
starea de sănătate sau de boală a individului şi a
urmaşilor lui [3]. În primele 20 de zile are loc prima
fereastră epigenetică – expresia specifică, aleatoare
a genelor de la cei doi genitori – genomic imprinting, cu efect asupra dezvoltării fetale, determinând
apariţia tulburărilor neurologice, de dezvoltare sau
metabolice. Al doilea moment important al modificărilor epigenetice este în perioada intrauterină,
sub acţiunea elementelor lichidului amniotic (toxice,
matale grele). Pe lângă această perioadă sensibilă,
numită „perioada primelor 1000 de zile din momentul concepţiei”, se mai descriu ferestre epigenetice la
pubertate sau menopauză.
Fiecare boală cronică are propria ei fereastră
epigenetică. În timpul perioadei de adult, factorii
de risc acţionează pe gene sensibilizate anterior
de factorii epigenetici implicaţi în primele ferestre
epigenetice. Mecanismele epigenetice au anumite
limite, nevoi şi sensibilităţi în diferite etape ale vieţii
[4].
Există tot mai multe dovezi că obezitatea şi
bolile metabolice care apar mai târziu au ca punct de
plecare o primă expunere la nutrimente inadecvate
înainte de naştere sau în copilăria timpurie. În perioada intrauterină, o alimentaţie inadecvată predispune
la naşterea unor copii cu risc crescut de a dezvolta
obezitate, ca urmare a activării genelor obezităţii
sub acţiunea factorilor epigenetici încă din perioada
de dezvoltare intrauterină [2]. Studiile pe animale
au arătat transmiterea transgeneraţională a acestor
modificări epigenetice, determinate de expunerea
inadecvată la anumite nutrimente [5].
În scopul evaluării clinice a acestor influenţe, am
monitorizat 78 de copii cu exces ponderal (39 fete,
39 băieţi), analizând antecedentele eredocolaterale
comparativ cu un lot de 78 de copii normoponderali,
aflaţi în evidenţele cabinetului de medicină de familie în perioada 2013-2015. Vârsta medie a întregului
lot a fost de 11,6±04 ani (6–18 ani), în lotul copiilor
cu exces ponderal vârsta medie a fost de 12,6±03 ani
versus 11,6±03 ani în lotul celor normoponderali. S-a
constatat ca prezenţa în antecedentele eredocolaterale a obezităţii reprezintă un factor de risc pentru
apariţia obezităţii în copilărie, corelându-se pozitiv cu
IMC (risc estimat de 1,26 (95% CI 0,9-1,7), precum şi
prezenţa diabetului zaharat de tip II în antecedentele
eredocolaterale creşte riscul apariţiei obezităţii la
copii (riscul estimat 2,16 (95% CI 1,7-2,7). Toate aceste modificări au un grad de reversibilitate, astfel încât, dacă se intervine pe o anumită
perioadă de timp prin revenirea la o alimentaţie
echilibrată, factorii epigenetici vor acţiona prin inactivarea genelor ce predispun la obezitate, efectul
fiind revenirea la normal a greutăţii urmaşilor.
Dieta hiperlipidică determină hipermetilarea
ADN-ului la nivelul genelor ce controlează activitatea
celulelor adipoase şi a ţesutului muscular, determinând apariţia obezităţii. O dietă hipolipidică la
pacienţii obezi determină hipometilarea ADN-ului
la nivelul aceloraşi gene, având drept efect scăderea
ponderală. Prin urmare, alimentaţia dezechilibrată şi
obezitatea genitorilor pot predispune la obezitatea
viitorilor descendenţi, încă din faza de preconcepţie. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină: Al IV-lea Congres al medicilor de familie din Republica Moldova cu participare internaţională 16-17 mai 2018 Chișinău, Republica Moldova |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/1343 http://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2019/05/1-275-762018c.pdf |
ISSN: | 1729-8687 |
Appears in Collections: | Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 1-2 (75-76) / 2018
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|