|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Arta Medica
- Arta Medica 2012
- Arta Medica Vol. 49 No 2, 2012 ediție specială
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/13935
Title: | Angina pectorală şi infarctul miocardic la vârstnici |
Authors: | Hortolomei, Valerian Hortolomei, Valeriu |
Issue Date: | 2012 |
Publisher: | Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova |
Citation: | HORTOLOMEI, Valerian, HORTOLOMEI, Valeriu. Angina pectorală şi infarctul miocardic la vârstnici. In: Arta Medica. 2012, nr. 2(49), ediție specială (I-a Conferinţă Internaţională de Geriatrie şi Gerontologie din Republica Moldova), pp. 36-37. ISSN 1810-1852. |
Abstract: | Evoluţia infarctului miocardic la pacienţii cu vârsta înaintată și senilă are multe particularităţi, condiţionate în mare
parte, de micșorarea reactivităţii organismului. Cu vârsta se
micșorează sensibilitatea aparatului receptor la captarea și
transmiterea datelor informative spre SNC. CI se dezvoltă la
aceste persoane pe fundalul leziunilor cronice ale sistemului
coronarian și miocard. Manifestările clinice ale CI sunt rare,
adesea slab pronunţate, cu durată mare sau atipice, condiţionate
de epuizarea sistemelor fiziologice ale organismului. Anume
micșorarea reactivităţii la îmbătrînirea organismului este baza
simptomelor clinice slab pronunţate și neclare, care împiedică
cu mult verificarea diagnosticului.
CI adesea evoluţionează cu sindromul dolor slab pronunţat sau cu forme indolore, comparativ cu pacienţii de vârsta
medie. La acești pacienţi IM parcurge cu reacţii din partea t°
și sângelui slab pronunţate.
În dinamică IM la pacienţii cu vârstă înaintată și senilă
factorii psihoemoţionali au o însemnătate redusă, comparativ
cu încordările fizice. Acest fenomen este condiţionat, în mare
parte, de micșorarea reactivităţii sistemului simpato-adrenal,
ca și de acţiunea mai prelungită a catecolominelor în legăură
cu inactivitatea lor lentă.
De rând cu frecvenţa înaltă a formelor atipice, inclusiv a
formelor asimptomatice ale IM, frecvent apar în vârsta înaintată
și senilă diferite complicaţii grave, ca: insuficienţa cardiacă
acută, șoc cardiogen, aritmii, tulburări tranzitorii ale circulaţiei
cerebrale până la ictus ș.a.
1. Debutul lent cu stări emoţionale slab pronunţate și durată
mare. Adesea aceste accesesunt de durată mai mare decât
la pacienţii de vârstă medie și mai frecvente, nefiind legate
de emoţii, de eforturi fizice, ca o manifestare a insuficienţei
coronariene pronunţate;
2. În vârstele discutate sunt frecvente formele indolore ale
stenocardiei, care în unele cazuri se evidenţiază prin senzaţii de apăsare, dureri slabe, sâcâitoare retrosternale; în
forma gastralgică poate simula acutizarea (chiar perforaţia)
ulcerului gastric și a duodenului, rareori cu dureri în regiunea hipogastrică. Iată de ce în concretizarea stenocardiei
este necesar de stabilit când apar aceste senzaţii – la emoţii,
eforturi fizice, după alimentaţie (cafea, ciocolată ș.a.) de
durată mică cu jugularea lor în repaus sau sub acţiunea
coronaroliticelor;
3. În orice localizare a durerilor toracice, partea cervicală și,
îndeosebi, în umărul stâng eforturile medicului trebuie să
fie îndreptate spre evidenţierea dereglărilor coronariene,
care în unele cazuri apar sub formă pronunţată de dispnee (în hipoxia miocardului, hemocoagulare, tulburări
metabolice);
4. Uneori CI, accesele anginoase trebuie să fie diferenţiate de
osteocondroză, spondiloartroză vertebrală cu dureri toracice, articulare, îndeosebi, în articulaţia humerală stângă,
spaţiile intercostale, în regiunea cartilagelor coastelor în
locurile de joncţiune cu sternul;
5. Pentru a argumenta CI e necesar de diferenţiat aceste date
cu simptomele tipice ale stenocardiei. Manifestările slab
pronunţate atipice pot fi jugulate cu analgezice, ce duc
în eroare pe pacienţi și chiar pe medici, precum că aceste
simptome sunt apreciate ca o nevralgie locală.
Frecvenţa mai înaltă a manifestărilor atipice în cardiopatia ischemică la pacienţii cu vârsta înaintată și senilă este,
posibil, determinată de degenerarea elementelor nervoase în
miocard în prezenţa insuficienţei coronariene. Concomitent
se micșorează și sensibilitatea receptorilor, ce efectuează
transmiterea informaţiei către SNC. Este demonstrat că
senzaţiile dureroase în angina pectorală nu apar în ischemia
lentă a miocardului, în reacţiile vasomotore slabe și în micșorarea metabolismului miocardic, ce caracterizează inima
aterosclerotică la persoanele în vârsta înaintată și senilă.
Astfel, evidenţierea anginei pectorale, inclusiv și a infarctului miocardic la pacienţii cu vârsta înaintată și senilă, îndeosebi,
la astenicii, necesită efectuarea diagnozei diferenţiate.
La o categorie de pacienţi cu vârsta înaintată și senilă
apariţia bruscă a zgomotului în urechi, slăbiciunii pronunţate, dezorientării pe fundalul stării anterioare satisfăcătoare,
poate fi un semn al infarctului miocardic. Insuficienţa circulaţiei cerebrale este cauzată în asemenea cazuri de micșorarea
debitului cardiac, tonusului vaselor în prezenţa aterosclerozei (de grad divers) a vaselor cerebrale.
Și invers: dezvoltarea infarctului miocardic poate
surveni ca o complicaţie a ictusului cerebral cu micșorarea
pronunţată a tensiunii arteriale.
Determinarea CI, infarctului miocardic la persoanele cu
vârsta înaintată și senilă este mai deficilă, comparativ cu cele
de vârsta medie nu numai că au o evoluţie fercvent atipică, cu
simptome slab pronunţate și cu apariţia unor noi simptome,
condiţionate de schimbări patologice multiple ale organismului,
dar și de particularităţile electrocardiografice.
Chiar și la persoanele sănătoase cu vârsta înaintată și senilă
ECG are urmatoarele particularităţi:se alungește intervalul
P-Q (până la 0,2-0,22 sec), se micșorează unda P în derivaţiile
standarde și toracice. Cu vârsta se majorează devierea spre
stânga a ECG, se micșorează amplituda QRS și, îndeosebi, a
undei T, ca devieri fiziologice ale ECG la persoanele cu vârsta
înaintată și senilă se constată dinţari nepronunţate a undelor
și dilatări moderate a complexului QRS; frecvent se întâlnește
bloc de ram drept a peducului atrio-ventricular.
Schimbările ECG capătă un caracter mai intensiv în ateroscleroza pronunţată a vaselor coronariene și a miocardului.
Totodată, mai intensiv, comparativ cu persoanele sănătoase,
de aceeași vârstă: se deviază axa electrică spre stânga, se micșorează voltajul undelor, mai ales T în derivaţiile I, AVL și
toracice stângi. Apar unde T bifazice în aceleași derivaţii, cu
subdenivelarea segmentului ST în derivaţiile toracice stângi.
Este mai pronunţată încetinirea conductibilităţii intraventriculare (dilatarea complexului QRS cu dese dinţări a undelor).
În prezenţa acestor schimbări, argumentarea diagnosticului se efectuează prin compararea datelor ECG ale pacientului
cu cele realizate anterior (de rând cu analiza datelor clinice și
paraclinice în dinamică). |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/13935 |
ISSN: | 1810-1852 |
Appears in Collections: | Arta Medica Vol. 49 No 2, 2012 ediție specială
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|