|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Arta Medica
- Arta Medica 2012
- Arta Medica Vol. 49 No 2, 2012 ediție specială
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/13957
Title: | Dereglările cognitive la vârstnicii cu hipertensiune arterială sistolică izolată din Republica Moldova |
Authors: | Maniuc, Olga Negară, Anatolie Lupaşcu-Volentir, Felicia Coşciug, Elena Șoric, Gabriela Lungu, Valeria |
Issue Date: | 2012 |
Publisher: | Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova |
Citation: | MANIUC, Olga, NEGARĂ, Anatolie, LUPAŞCU-VOLENTIR, Felicia, et al. Dereglările cognitive la vârstnicii cu hipertensiune arterială sistolică izolată din Republica Moldova. In: Arta Medica. 2012, nr. 2(49), ediție specială (I-a Conferinţă Internaţională de Geriatrie şi Gerontologie din Republica Moldova), p. 40-41. ISSN 1810-1852. |
Abstract: | Hipertensiunea arterială sistolică izolată (HTASI) este cea
mai frecventă formă de hipertensiune arterială la vârstnici.
Datele furnizate de studiul Framingham arată că HTASI la persoanele de peste 60 ani ocupă 65-75% din toate hipertensiunile
arteriale. Consecinţele majore ale HTASI sunt condiţionate de
afectarea organelor ţintă, îndeosebi a cordului și a sistemului
nervos central. La bătrâni creșterea tensiunii arteriale sistolice
este asociată cu dereglarea cognitivă. Necesitatea evaluării
funcţiei cognitive la vârstnicii cu HTASI reiese din faptul că
funcţia cognitivă este cheia ce determină independenţa și calitatea vieţii pacientului. Scopul
Aprecierea gravităţii dereglărilor cognitive și frecvenţei
acestora la vârstnicii cu hipertensiune arterială sistolică izolată.
Materiale şi metode
Am efectuat un studiu pe un lot de 420 pacienţi vârstnici cu
HTASI din raioanele de centru, sud și nord a republicii. Vârsta
bolnavilor a fost cuprinsă între 65-95 ani,media de vârstă era de
75±0,28 ani. Dintre examinaţi femeile au constituit 286(68%),
bărbaţii-134(32%). Pacienţii din studiu au fost examinaţi conform unui chestionar, care a inclus:datele de pașaport, condiţiile
de trai, gradele de dependenţă, prezenţa sindroamelor mari
geriatrice, factorii de risc cardiovasculari, afectarea organelor
ţintă,datele obiective și paraclinice. Evaluarea funcţiei cognitive
s-a efectuat cu ajutorul scorului MMSE(Mini Mental State
Examination). Pacienţii au fost repartizaţi în III loturi conform
gradelor tensiunii arteriale sistolice și grupelor de vârstă.
Rezultate
În urma efectuării testului MMSE s-a determinat afectarea funcţiei cognitive la 110 pacienţi(26,2%). Factorii de risc
cardiovasculari cei mai frecvenţi întâlniţi au fost:supraponder
abilitatea(19%),obezitatea(19%), dislipidemia(24,5%) diabetul
zaharat(15%), consumul cronic de alcool(8%), tabagismul(5%).
Comparând ponderea dereglărilor cognitive în cele trei loturi
reiese următoarele: Dereglări cognitive în lotul I- au fost stabilite în 21,7% cazuri,în lotul II-28,3% și în lotul III- 29,5%.
Rezultatele din lotul I de studiu au arătat,
următoarele:tulburări cognitive ușoare au fost înregistrate în
21,7% cazuri, gravitate moderată și severă nu au fost fixate. În
lotul II de studiu dereglări cognitive gravitate ușoară au fost
evidenţiate în-24,1%, cele de gravitate medie-4% și gravitate
severă-0,2%,iar în lotul III de studiu- gravitate ușoară-24,3%,
gravitate moderată-4,9% și gravitate severă-0,3%.
S-a observat o corelaţie între vârstă și gravitatea dereglărilor
cognitive. Astfel în lotul I de studiu la pacienţii cu vârsta cuprinsă între 65-74 ani, dereglări cognitive ușoare s-au înregistrat în
16,6%,iar la cei de peste 75 ani în 46,4%. În lotul II de studiu la
vârstnici de 65-74 ani: dereglări cognitive ușoare s-au întâlnit
în 16%, moderate în 2% și severe în 0,7%, iar la cei de peste 75
ani dereglări cognitive ușoare în 32,5%, moderate 5,4% și severe
în 1,1%. În lotul III de studiu: la persoanele de vârsta 65-74 ani
s-au înregistrat: dereglări cognitive ușoare în 40,7%, moderate
în 7,4% și severe 1,9%, iar la cei de peste 75 ani-dereglări cognitive ușoare s-au înregistrat în 43,3%, dereglări moderate în
9,4% și severe în 2,2%. Rezultatele obţinute au relevat faptul
că frecvenţa dereglărilor cognitive crește odată cu majorarea
cifrelor tensiunii arteriale sistolice și avansarea în vârstă.
Concluzii
Tensiunea arterială sistolică ridicată constituie un factor
major de afectare a funcţiei cognitive la vârstnici. Tulburările
cognitive sunt frecvent întâlnite la bătrâni, ce se datorează atât
modificărilor de vârstă neurofiziologice cât și de valoarea tensiunii sistolice. Studiul relevă o pondere crescută a dereglărilor
cognitive la vârstnicii cu HTASI,cu predominarea tulburărilor
cognitive ușoare, ce nu afectează activităţile vieţii cotidiene. |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/13957 |
ISSN: | 1810-1852 |
Appears in Collections: | Arta Medica Vol. 49 No 2, 2012 ediție specială
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|