|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Arta Medica
- Arta Medica 2011
- Arta Medica Vol. 46 No.3, 2011 ediţie specială
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/14385
Title: | Mastita plasmocitară, atitudini terapeutice corecte, review asupra 17 cazuri |
Authors: | Diaconu, C. Livadariu, Roxana Dariciuc, I. Gervescu, A. Scarlat, V. |
Issue Date: | 2011 |
Publisher: | Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova |
Citation: | DIACONU, C., LIVADARIU, Roxana, DARICIUC, I., GERVESCU, A., SCARLAT, V. Mastita plasmocitară, atitudini terapeutice corecte, review asupra 17 cazuri. In: Arta Medica. 2011, nr. 3(46), p. 164. ISSN 1810-1852. |
Abstract: | Introducere: Mastita plasmocitară este o boală inflamatorie cronică rară a sțnului, de etiologie necunoscută, ce îmbracă mai multe tablouri clinice
în funcție de stadiul evolutiv al bolii. Scopul lucrării este de a sublinia importanța cunoașterii atitudinii terapeutice corecte în fața acestei patologii.
Material și metodă: Am evoluat tabloul complet la 17 paciente diagnosticate și tratate pentru mastita plasmocitară în Clinica III Chirurgie Iași, în
perioada 2001-2010. Rezultate: Vârsta medie a pacientelor a fost 34 ani. Tabloul clinic la internare a fost dominat de masa tumorală mamară la 2 cazuri,
masa tumorală si abces al sânului la 4 cazuri, abcese multiple mamare cu fistula la piele în 10 cazuri și abcese multiple ale sânului însoțite de fenomene
neurologice și de vasculită periferică la 1 pacienta. S-a practicat incizie și drenaj al colectiilor în 15 cazuri (datorită refuzului exciziei largi/mastectomiei
de către pacientă) și mastectomie subcutanată ca prima terapie la 2 paciente.Toate cele 15 paciente au prezentat recidive sub formă de abcese intraglandulare ce au necesitat reintervenție-incizie și drenaj în 8 cazuri, mastectomie în 5 cazuri, bicadranectomie în 1 caz și cadranectomie în 1 caz. O pacientă
a prezentat evoluție postoperatorie trenantă și gravă cu recidive sub formă de abcese în vecinătatea celor deja drenate, sub antibioterapie, cu fenomene
neurologice și de vasculită autoimună ce a necesitat administratrea de Prednison. La pacientele la care s-a practicat incizie-drenaj ca reintervenție,
evoluția favorabilă a fost de scurtă durată, cu apariția recidiveluo în 1-9 luni. Evolutța la pacientele mastectomizate a fost favorabilă. Concluzii: Mastita
plasmocitară rămâne o boală inflamatorie cronică rară,recidivantă de etiologie incertă.Multiplele recidive duc în timp la remaniere importantă a glandei
ce poate preta la confuzia cu neoplasmul mamar. Singurul tratament cu viza curativă este adesea mastectomia subcutanată, greu acceptată de pacient
în contextul patologiei benigne. |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/14385 |
ISSN: | 1810-1852 |
Appears in Collections: | Arta Medica Vol. 46 No.3, 2011 ediţie specială
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|