|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova
- Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF „Nicolae Testemițanu”, 21-23 octombrie 2020: Abstract book
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/14555
Title: | The predictive variables for the structural epilepsy after the hypoxic-ischemic perinatal suffering |
Other Titles: | Variabilele predictive pentru epilepsia structurală după suferință perinatală hipoxic-ischemică |
Authors: | Hadjiu, Svetlana Călcîi, Cornelia Cuzneț, Ludmila Lupușor, Nadejda Sprincean, Mariana Revenco, Ninel |
Keywords: | epilepsy;perinatal brain lesions;variable |
Issue Date: | 2020 |
Publisher: | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" din Republica Moldova |
Citation: | HADJIU, Svetlana, CĂLCÎI, Cornelia, CUZNEȚ, Ludmila, LUPUȘOR, Nadejda, SPRINCEAN, Mariana, REVENCO, Ninel. The predictive variables for the structural epilepsy after the hypoxic-ischemic perinatal suffering = Variabilele predictive pentru epilepsia structurală după suferință perinatală hipoxic-ischemică. In: Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF „Nicolae Testemițanu”, 21-23 octombrie 2020: Abstract book. Chișinău: [s. n.], 2020, p. 539. |
Abstract: | Background. The epilepsy (EP) is one of the leading features in children who have had hypoxicischemic
perinatal brain lesions (PCL). It can often be associated with mental retardation and often
begins at an early age. Objective of the study. is to determine predictive variables in children who have
had PCL depending on the severity of the disease, to assess the risk of developing EP. Material and
Method. Prospective study over a period of 2 years, on a group of 614 children, who had moderate
(50.5%) and severe (49.5%) PCL. EP was diagnosed in 259 (42.2%) cases, the onset between 3 months
and 2 years of age (peak 3-6 months), in children with moderate (27%) and severe (57.6%) PCL. We
assessed some determinant variables for EP in the child after PCL based on a study
protocol. Results. According to a logistic regression calculation, we determined the following variables
with major risk in the development of EP in the child after PCL: (1) intrauterine hypoxia (p <0.001), (2)
severe degree of PCL at birth (p <0.006), (3 ) disorders of consciousness (p <0.003), (4) the presence of
neonatal convulsions (p <0.004), (5) the pathological electroencephalographic pathway in the first two
weeks after birth (p <0.000). The probability of developing EP in the child who underwent PCL in the
case of the combination of the 5 variables is high (RP + = 99.7%). Conclusion. The EP can develop at
any age, especially in the child with severe PCL, the most vulnerable being the infant age. The
association of predictive variables in different numbers and compositions connects various
individualized results. Introducere. Epilepsia (EP) este una dintre entităţile care se dezvoltă la copiii care au suportat leziuni
cerebrale perinatale hipoxic-ischemice (LCP). Aceasta poate asocia deseori retard mintal şi frecvent
debutează la o vârstă mică. Scopul lucrării constă în determinarea variabilelor predictive la copiii care
au suportat LCP în funcţie de severitatea bolii, pentru aprecierea riscului de dezvoltare a EP. Material
și Metode. Studiu prospectiv pe o perioadă de 2 ani, pe un lot de 614 de copii, care au suportat LCP de
grad mediu (50,5%) și sever (49,5%). EP s-a diagnosticat în 259 (42,2%) cazuri, debutul între 3 luni și
2 ani de viață (vârful 3-6 luni), la copiii cu grad mediu (27%) și sever (57,6%) al LCP. Am apreciat
câteva variabile determinante pentru EP la copilul după LCP în baza unui protocol de
studiu. Rezultate. Conform unui calcul prin regresie logistică, am determinat următoarele variabile cu
risc major în dezvoltarea EP la copilul după LCP: (1) hipoxia intrauterină (p<0,001), (2) gradul sever al
LCP la naștere (p<0,006), (3) dereglări de conştienţă (p<0,003), (4) prezența convulsiilor neonatale
(p<0,004), (5) traseul electroencefalografic patologic în primele două săptămâni după naștere (p<0,000).
Probabilitatea dezvoltării EP la copilul care a suportat LCP, în cazul asocierii celor 5 variabile este mare
(RP+=99,7%). Concluzii. EP se poate dezvolta la orice vârstă, în special la copilul cu LCP de grad
sever, cea mai vulnerabilă fiind vârsta de sugar. Asocierea variabilelor predictive în număr şi
componenţă diferită racordează rezultate diverse individualizate. |
URI: | https://stiinta.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Abstract%20Book.%20CULEGERE%20DE%20REZUMATE%20.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/14555 |
Appears in Collections: | Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF „Nicolae Testemițanu”, 21-23 octombrie 2020: Abstract book
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|