|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină 2017
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 3 (73) / 2017
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/1461
Title: | Impactul factorilor de risc în infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST |
Other Titles: | The impact of the risk factors in myocardial infarction with ST segment elevation |
Authors: | Rotaru, Mihai Grib, Liviu Grejdieru, Alexandra Samohvalov, Elena Cobzac, Maria Şargarovschi, Sergiu Ciobanu, Victoria Babuci, Victor Petroşişin, Serghei Bivol, Elena Pruteanu, Lilia |
Issue Date: | 2017 |
Publisher: | Asociația Obștească "Economie, Management și Psihologie în Medicină" din Republica Moldova |
Citation: | ROTARU, Mihai; GRIB, Liviu; GREJDIERU, Alexandra et al. Impactul factorilor de risc în infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2017, nr. 3(73), pp. 163-164. ISSN 1729-8687. |
Abstract: | Acute Myocardial Infarction with ST segment elevation (STEMI) is a serious disease with the incidence of 66 per 100,000 population, which rapidly results in patient decompensation and high mortality. In recent decades, ischemic heart disease has grown in both developed and developing countries. With increased life expectancy and demographic changes in the age profile of the population, combined with the emergency of multiple cardiovascular risk factors in the everyday life, increased the rate of coronary artery disease. Risk factors for ischemic coronary artery disease can be grouped in modifiable and non-modifiable factors. The modifiable risk factors are hypertension, smoking, hyperglycemia, diabetes mellitus, lack of physical activity and obesity. The main non-adjustable risk factors are gender, age, family history, and consanguineous marriages. After examining the anamnestic, clinical, and paraclinical data in 167 patients with STEMI, it was determined that STEMI developed more frequently in males (71.3%). We determined that the risk factor with the highest rate was arterial hypertension, which was found in 69 patients (41.3%), of which 50.0% in women and 37.8% in men, followed by dyslipidemia, which was detected in 67 patients (40.1%), men with dyslipidemia, were in the ratio of 42.0% and women in 35.4%. Smoking was reported in 23.4%, being higher in males 31.1% than in females 4.2%. Diabetes mellitus was detected in 22.2%, more often encountered among women 29.2%, than men 19.3%. Introducere
Infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) este o maladie gravă, cu incidența de
66 cazuri la 100000 populație, ce conduce progresiv la
decompensarea stării pacientului, urmată de o mortalitate înaltă. În ultimele decenii, boala coronariană
ischemică (BCI) a demonstrat o creștere atât în țările
dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Odată cu
mărirea speranței de viață, modificarea demografică în
profilul de vârstă al populației, multiplicarea factorilor
de risc (FR) cardiovasculari, s-a determinat majorarea
ratei maladiilor coronariene [3].
Conform studiului INTERHEART, factorii de risc
ai BCI pot fi grupați în factori modificabili și nemodificabili. Printre FR importanți ce răspund de un număr
mare de accidente coronariene ischemice sunt: hipertensiunea arterială (HTA), fumatul, hiperglicemia,
diabetul zaharat (DZ), sedentarismul și obezitatea.
Aceștia sunt FR modificabili, care pot fi corijați printr-un mod de viață sănătos, alimentație corectă,
tratament medicamentos optim, care au un impact
major asupra incidenței globale a BCI. Principalii FR
nemodificabili sunt: sexul, vârsta, istoria familială,
căsătoriile consangvine și locul de naștere [2].
Scopul lucrării a fost studierea impactului factorilor de risc în infarctul miocardic acut cu supradenivelare de segment ST.
Material și metode
Prezentul studiu retrospectiv-prospectiv a fost
efectuat pe un lot de 167 de pacienți cu STEMI, care
prezentau stenoze semnificative ale arterelor coronare și ulterior au fost internați în IMSP Institutul de
Cardiologie și în SCM Sfânta Treime, în perioada mai–
august a anului 2015. Vârsta medie a pacienţilor a fost
de 63,8 ani, minim 33 și maxim 91 ani. Prima quartilă
(delimitează cele mai mici 25% din date) este de până
la 56 de ani, cea de-a treia quartilă (delimitează cele
mai mari 25% din date) este după 72 de ani, mediana
fiind de 64 de ani, cu o deviere-standard (n-1) de
11,48 ani. Pacienţii examinaţi au fost repartizaţi în
două loturi: bărbați 71,3% (119) și femei 28,7% (48).
Au fost cercetate datele anamnestice și investigațiile
de laborator la bolnavii cu STEMI.
Rezultate și discuții
În concordanță cu scopul și obiectivele lucrării,
au fost examinați 167 pacienți cu STEMI, evaluând
anamneza și rezultatele de laborator. Cercetările
efectuate au demonstrat că rata STEMI a fost mai
mare în rândul pacienților de sex masculin (71,3%
sau 119 persoane), comparativ cu pacientele de
sex feminin (28,7% sau 48). La bolnavii cu STEMI au
fost studiați principalii factori de risc ce pot duce la
dezvoltarea BCI, și anume tabagismul, dislipidemia,
DZ și HTA.
În baza datelor anamnestice, clinice și paraclinice a 167 de pacienți cu STEMI, am determinat
că FR cu cea mai mare rată a fost HTA, depistată la
41,3%, urmată de dislipidemie cu 40,1%, tabagism
cu 23,4% și DZ cu 22,2% cazuri. Analizând datele
statistice dintr-un studiu recent efectuat pe un lot de
1210 pacienți, s-a determinat că rata DZ la bolnavii cu
STEMI coincide, fiind de respectiv 21%, HTA – 35%,
dislipidemii – 48% și tabagism – 57%. Diferența tabagismului din studiul nostru și studiul citat poate fi
explicată prin două variabile: subiectivă – pacientul
nu denotă faptul că este fumător, și obiectivă –
diferența dintre numărul pacienților din studii [1]. Pentru a examina mai detaliat rata FR, lotul de
pacienți a fost repartizat pe sexe. La analiza datelor
am obținut că rata tabagismului a fost mai mare la
bărbați (31,1%) decât la femei (4,2%); bărbații cu dislipidemii au constituit 42%, iar femeile – 35,4%; DZ a
fost o comorbiditate mai frecventă la femei (29,2%)
decât la bărbați (19,3%). HTA a fost asociată maladiei
de bază la 50% femei și la 37,8% bărbați.
Analizând datele din studiul INTERHEART, am
determinat că referitor la DZ și HTA acestea sunt
relativ asemănătoare; rata HTA la bărbați și la femei
este de 35% și respectiv 53%, comparativ cu 37,8% la
bărbați și 50% la femei în studiul propriu. Frecvența
DZ în studiul citat este de 16% la bărbați și 26% la
femei, comparativ cu 19,3% la bărbați și 29,2% la
femei [4].
Cu toate acestea, rata dislipidemiei și a tabagismului diferă considerabil în alte studii similare, fiind
relatată în dislipidemie de 46% la bărbați și 58% la
femei; în cazul tabagismului – 68% la bărbați și 17%
la femei. Diferența dată poate fi cauzată de lotul mic
de pacienți cercetați de noi, de diferențele dintre
etniile loturilor studiate, lotul de referință fiind din
Anatolia Centrală, Turcia [1].
Concluzii
1. Infarctul miocardic cu supradenivelare de
segment ST s-a dezvoltat mai frecvent la bărbați
(71,3%), cu predilecție la vârsta de 50-59 ani (31,4%),
la femei (28,7%) acesta survenind preponderent la
vârstele cuprinse între 70 și 79 de ani (40,4%).
2. La pacienții cu infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST, factorii de risc prioritari au
fost: hipertensiunea arterială (41,3%), înregistrată
mai frecvent la femei (50%); dislipidemia (40,1%),
preponderentă la bărbați (42%); diabetul zaharat
(22,2%), atestat mai frecvent la femei (29,2%), și
tabagismul (23,4%), cu o rată mai mare la bărbați
(31,1%). |
metadata.dc.relation.ispartof: | Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină: Al III-lea Congres al medicilor interniști din Republica Moldova cu participare internațională 24–25 octombrie 2017 Chișinău, Republica Moldova |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/1461 http://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2019/04/cm3_73_2017cg-2.pdf |
ISSN: | 1729-8687 |
Appears in Collections: | Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 3 (73) / 2017
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|