|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova
- Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF „Nicolae Testemițanu”, 21-23 octombrie 2020: Abstract book
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/14899
Title: | The role of intra-implant microbial flora in development of early implant exposure during osseointegratin |
Other Titles: | Rolul microflorei intra-implantare în apariția dehiscenței mucozale în perioada de osteo-integrare |
Authors: | Topalo, Elvira Mostovei, Andrei Nicolau, Gheorghe |
Keywords: | dental implants;early exposure;complications |
Issue Date: | 2020 |
Publisher: | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" din Republica Moldova |
Abstract: | Background. The peri-implant bone loss as well as early implants exposure are widely discussed themes
in the literature. Different causes of dehiscences are described, like: gingival phenotype, surgical trauma,
platform level bone loss, food pressure. Objective of the study. Evaluation of early implant exposure
frequency, around implants with antibiotic treaded and non-treated platforms. The comparison of obtained
data and determination of intra-implant space bacteria upon dehiscence appearance. Material and
Methods. From 491 implants conventionally installed in 214 patients, 254 were installed with saline
solution platform wash (control group). In other 237, beside saline solution wash, an ointment
„Levomekol”(with chloramphenicol as main active substance) was introduced into the intra-implantat
space (study group), before the cover screw threading. Results. When evaluating the frequency of
exposure for the number of implants, it was found that in the study group out of the total number of 237
implants exposures (according to Tal H. classification) were found in the 23 (9.7% 95%CI [5.9-13.5])
implants, 18 of them (7.6%; 95%CI [4.2-11.0]) – in the form of a fistula, and 5 (2.1%; 95%CI [0.3-
3.9]) – in the form of a dehiscence. In the control group out of the total number of 254 implants
exposures were found at 81 implants (31.9%; 95%CI [26.2-37.6] of which in the form of a fistula –
58 (22.8%; 95%CI [17.7- 28.0]), in the form of a dehiscence – 23 (9.1%; 95%CI [5.5-
12.6]). Conclusion. The cause of early implants exposure is the inflammatory process that develops
as a result of the microbial contamination of the intra-implantation space at the first surgical step. The
application of antimicrobial drugs may significantly decrease the frequency of dehiscence as well as bone
loss.
Introducere. Resorbția osului periimplantar în perioada de vindecare precum și apariția dehiscenței
mucozale sunt teme intens discutate în literatură. Diverse cauze ale dehiscenței sunt enumerate precum:
fenotipul gingival, trauma chirurgicală, nivelul platformei, resorbția osoasă, trauma alimentară etc. Scopul
lucrării. Pentru a evalua rolul contaminării platformei implantului și efectul tratamentului cu antibiotice
pe platformă la expunerea timpurie a implanturilor. Compararea rezultatelor obținute și determinarea
rolului bacteriilor din spațiul intra-implantar în apariția dehiscențelor mucozale. Material și Metode. La
214 pacienți din studiu au fost instalate 491 de implanturi dentare. Dintre acestea 254 au fost instalate
convențional, iar platforma implantului a fost prelucrată cu o soluție fiziologică doar (grupul de control).
La alte 237 de implanturi, pe lângă soluția fiziologică, platforma a fost umplută cu gel „Levomecol”
(cloramfenicol-substanța activă) înainte de a fixa șurubul de acoperire. Rezultate. La evaluarea frecvenței
dehiscenței mucoasei periimplantare, a fost observat că în grupul de studiu, din totalul de 237 de implanturi
(conform clasificării lui H. Tal), dehiscențe au fost în jurul a 23 (9.7% 95% IÎ [5.9-13.5]) implanturi,
18 (7.6%; 95%IÎ [4.2-11.0]) din care sub formă de fistulă, și 5 (2.1%; 95%IÎ [0.3-3.9]) –
dehiscențe. În grupul de control, din totalul de 254 de implanturi, dehiscențele au fost în jurul a 81 de
implanturi (31.9%; 95%IÎ [26.2-37.6]) dintre care sub formă de fistulă – 58 (22.8%; 95%IÎ [17.7-
28.0]) și dehiscențe – 23 (9.1%; 95%IÎ [5.5-12.6]). Concluzii. Cauza dehiscenței este procesul
inflamator dezvoltat în rezultatul contaminării bacteriene a platformelor implantare la momentul instalării
implanturilor. Aplicarea gelurilor antimicrobiene pot scădea semnificativ frecvența dehiscenței precum și
resorbția osoasă. |
URI: | https://stiinta.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Abstract%20Book.%20CULEGERE%20DE%20REZUMATE%20.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/14899 |
Appears in Collections: | Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF „Nicolae Testemițanu”, 21-23 octombrie 2020: Abstract book
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|