The use of swallowing test for prevention of pneumonia in patients with stroke

Abstract

Background. Despite modern treatment, up to 22% of post-stroke patients develop pneumonia, the major cause of which is dysphagia. Respectively, the study highlighted the role of early application of prevention strategies in reducing mortality and increasing the potential for recovery in such patients. Objective of the study. Analysis of evolution in patients with Stroke associated pneumonia, according to the applied methods of prevention. Material and Methods. It is presented a retrospective research of 94 patients with stroke, including 50 patients undergoing the FeSS protocol of QASC program. The material was selected according to a questionnaire that included clinical and paraclinical examination, evaluation scales and methods applied to prevent pneumonia. Results. By analyzing the methods applied for pneumonia prevention in both lots of study, during September (44 patients) and December (50 patients), it has been determined that there was no essential difference in number of patients (50% of each lot) who received antibiotic prophylaxis during hospitalization. As well, only subjects of December were tested for swallowing problems- 50 patients (100%), with an important statistical difference (p <0,05). On this line, it was observed that the incidence of pneumonia in September is higher- 27 patients (61,4%), in comparison with December- 22 patients (44%). Conclusion. The use of swallowing test has contributed to the decrease of frequency of pneumonia by 17,4% cases, being far superior to antibiotic prophylaxis that proved no efficiency in preventing stroke associated pneumonia.

Introducere. În ciuda tratamentului modern, până la 22% dintre pacienți post-AVC dezvoltă pneumonie, cauza majoră fiind disfagia. Respectiv, studiul a evidențiat rolul aplicării precoce a strategiilor de prevenție în diminuarea mortalității și creșterii potențialului de recuperare la astfel de pacienți. Scopul lucrării. Aprecierea evoluției pacienților ce au dezvoltat pneumonie post-AVC, în funcție de aplicarea metodelor de prevenție a acesteia. Material și Metode. A fost efectuat un studiu retrospectiv la 94 de pacienți cu AVC acut, dintre care 50 au fost supuși protocolului FeSS din cadrul programului QASC. Materialul a fost selectat conform chestionarului ce s-a referit la: examenul clinicoparaclinic, scalele de evaluare (NIHSS, mRS, GSC) și metodele de prevenție a pneumoniei aplicate. Pentru prelucrarea statistică s-a folosit coeficientul Pearson χ2. Rezultate. În urma analizei metodele de prevenție a pneumoniei aplicate în ambele loturi, pe parcursul lunii septembrie (44 de bolnavi) și decembrie (50 de bolnavi), s-a observat că nu există diferență esențială între numărul de pacienți – 25 de bolnavi (50%), care au administrat profilactic antibiotice pe parcursul perioadei de spitalizare. În același timp, doar subiecții din luna decembrie au fost testați pentru identificarea problemelor de deglutiție – 50 de bolnavi (100%), cu o diferență statistic semnificativă (p <0,05). Respectiv, s-a observat că incidența pneumoniei în luna septembrie este mai mare- 27 de bolnavi (61,4%), comparativ cu cei din luna decembrie- 22 bolnavi (44%). Concluzii. Aplicarea testului de deglutiție a contribuit la reducerea frecvenței pneumoniei cu 17,4% cazuri, fiind net superior profilaxiei medicamentoase cu administrare de antibiotice, care a demonstrat lipsa eficienței în apariția pneumoniei post-AVC.