Aprecierea rapidă a prezenţei dereglărilor sănătăţii sistemului digestiv prin determinarea nivelului cantitativ al unor reprezentanţi ai microflorei intestinale

Abstract

Actualitatea temei. Odată cu dezvoltarea știinţei noi – sanocreatologia, a apărut posibilitatea de a aprecia prezenţa dereglărilor sănătăţii organismului. În unele lucrări precedente, a fost subliniat faptul existenţei unor modificări negative în componenţa microflorei intestinale în cazurile disfuncţiilor diareice, iar în altele – faptul prezenţei stării de dismicrobism intestinal în cazul acţiunii asupra organismului a diverșilor factori nefavorabili ai mediului ambiant, mai ales a celor climaterici. În baza rezultatelor știinţifice obţinute în cadrul Institutului de Fiziologie și Sanocreatologie al AȘM, s-a constatat că microorganismele tubului digestiv reacţionează prompt la influenţa unor astfel de factori prin schimbări cantitative sau calitative.Scopul prezentei lucrări este de a evidenţia posibilitatea de apreciere rapidă a stării sănătăţii sistemului digestiv al organismului prin nivelul cantitativ al unor reprezentanţi ai microflorei intestinale. Materiale și metode. Pentru atingerea scopului, au fost realizate 2 serii de experienţe. În prima serie, au fost utilizate 4 loturi de purcei sugari și înţărcaţi, iar în a doua – 2 loturi de purcei cu vârsta de 0-35 zile. S-au studiat mostrele de conţinut intestinal (rectal), acumulat de la toate animalele experimentale pe parcursul investigaţiei, cu determinarea nivelului cantitativ al unor reprezentanţi ai microflorei intestinale din genurile obligative (Bifidobacterium și Lactobacillus) și facultatorii sau condiţionat patogene (Escherichia, Proteus și Enterococcus). Rezultate. În urma cercetărilor primei serii, s-a constatat o sensibilitate sporită faţă de factorul temperaturii scăzute a mediului ambiant (cu 2-6° C), care a fost mai pronunţată la animalele de 6, 10 și 20 zile. În acest timp, cantitatea bifidobacteriilor și lactobacililor a scăzut, respectiv, cu: 17,23% și 22,43%; 15,58% și 14,17%; 13,55% și 12,17%. Concomitent, s-a depistat că regimul de temperatură de 20...18°C, comprativ cu cel de 26....22° C, a acţionat ca factor extrem de nociv asupra organismului la vârstele de 15 și 20 de zile, când multiplicarea escherichiilor a fost mai intensă, respectiv, cu 12,24% și 15,48 %. Diminuara cantităţii bifidobacteriilor și lactobacililor s-a depistat și la toţi purceii înţărcaţi, dar mai intensivă la vârsta de 35 zile (respectiv, cu 27,85% și 20,55%), iar sporirea numerică a escherichiilor și enterococilor a fost mai pronunţată la cei de 35 și 40 de zile (respectiv, cu 23,65%; 19,48% și 28,85%; 17,79%). Astfel, s-a constatat că factorul temperaturii scăzute (cu 2-6o C și cu 5-7°C) a acţionat negativ asupra sănătăţii purceilor de vârstă prematură (respectiv sugari și înţărcaţi), contribuind la dezvoltarea stării de dismicrobism intestinal. Datele obţinute în rezultatul seriei a doua de experienţe au demonstrat că și factorul poluării aerului cu gaze nocive (NH3 – 20-35 mg/m3 și H2 S – 15-22 mg/m3 ) a cauzat scăderea considerabilă a valorii numerice a bifidobacteriilor, lactobacililor și bacteroizilor. Asemenea schimbări au fost evidenţiate la animalele cu vârste de 10, 15, 20, 25 și 35 zile, când numărul lor se deosebea de numărul din lotul-martor, respectiv, cu: 30,31%; 40,11%; 20,94%; 42,62%; 48,85%; 20,00%; 45,30%; 51,64%; 27,79%; 42,62%; 54,76%; 32,75% și 54,62%; 59,40%; 37,20%. Concomitent, s-a observat o acţiune negativă a acestui factor prin sporirea cantităţii bacteriilor condiţionat patogene (respectiv, din genul Escherichia și familia Streptococcaceae – cu 28,85%; 29,28%; 41,60%; 37,79%; 43,38%; 37,50%; 45,92%; 45,35% și 47,76%; 50%). Datele expuse demonstrează că gazele nocive nominalizate au o acţiune negativă asupra organismului purceilor, iar această influenţă a servit drept premisă pentru apariţia și dezvoltarea stării de dismicrobism intestinal. La animalele întreţinute în asemenea condiţii, comparativ cu cele din lotul-martor, greutatea corporală de asemenea s-a diminuat în medie cu 18,6%. Concluzie. În baza rezultatelor experimentale, a fost confirmat faptul că nivelul cantitativ al reprezentanţilor determinaţi ai microflorei intestinale (bifidobacreriilor, lactobacililor, bacteroizilor, escherichiilor și enterococilor) poate fi utilizat în calitate de test de apreciere rapidă a gradului de dereglare a sănătăţii sistemului digestiv, aceste bacterii fiind o parte componentă a organismului. Prin urmare, indiciii cantitativi ai microflorei intestinale servesc drept test cert informativ despre nivelul sănătăţii întregului organism.