Impactul factorilor alimentari şi microbieni asupra sănătăţii sistemului digestiv

Abstract

Actualitatea temei. Actualmente se cunoaște că asupra sistemelor de importanţă vitală ale organismului permanent influenţează un șir de factori, mai ales cei ai mediului ambiant. În cadrul Institutului de Fiziologie și Sanocreatologie al AȘM, a fost constatat faptul că acţiunea lor excesivă și de lungă durată devine stresogenă. Conform cercetărilor noastre precedente, influenţa asupra organismului a unor astfel de factori deseori contribuia la apariţia și dezvoltarea dismicrobismului intestinal, exprimat prin modificări negative în componenţa cantitativă și cea calitativă a microbiocenozei intestinale. Scopul prezentelor investigaţii a fost studierea impactului factorilor alimentari și microbieni asupra sănătăţii sistemului digestiv. Material și metode. Obiectivele cercetărilor au prevăzut elaborarea componenţei unor raţii alimentare și determinarea gradului de influenţă a lor asupra sistemului digestiv. Aprecierea s-a efectuat în experienţe de model asupra animalelor de laborator (cobailor), conform indicilor cantitativi ai reprezentanţilor principali ai bacteriocenozei intestinale (bacterii din genurile obligatorii pentru tractul gastrointestinal: Bifidobacterium și Lactobacillus; precum și din cele facultative – Escherichia, Proteus și familia Streptococcaceae). Pentru atingerea scopului au fost realizate 2 serii de experienţe. În prima s-au testat 3 compoziţii de raţii alimentare cu diversă structură calorică, iar în a doua – raţia selectată în urma testării din prima serie, dar și cu diverse suplimente alimentare de tipul celor: biologic active; cu acţiune sanobiotică; cu proprietăţi lacto-bifidogene și de origine bacteriană sau probiotice și a ultimelor în asociere cu lactuloză (cu proprietăţi lacto-bifidogene). Rezultate. După realizarea primei serii de experienţe, am evidenţiat și am selectat o raţie alimentară care s-a testat în lotul II și cu structură calorică nr. 2. Asemenea raţie la finalul experienţei, comparativ cu cea standard, a manifestat acţiune benefică asupra sănătăţii sistemului digestiv al organismului și microbiocenozei lui intestinale, exprimată prin lipsa simptomelor de disfuncţii diareice, mărirea valorii numerice a reprezentanţilor microbieni ai genurilor utile (Bifidobacterium și Lactobacillus) și diminuarea valorii microorganismelor din genurile condiţionat patogene (Escherichia și Proteus). Cantitatea acestora s-a schimbat în direcţia pozitivă, comparativ cu indicii lor de la debutul experienţei, în medie cu 42,54%; 29,84% și respectiv cu 35,04%; 64,77%. Conform datelor, s-a confirmat faptul că raţia selectată a avut un impact pozitiv asupra sănătăţii sistemului digestiv și a întregului organism, pentru că au lipsit simptome de disfuncţii (de dismicrobism și diaree). În seria a doua, au fost obţinute date ce au confirmat faptul că adaosurile alimentare elaborate în premieră și testate au contribuit la sporirea valorii numerice a bacteriilor din genurile utile, care au fost, respectiv loturilor I, II, III și IV, mai mari cu: 28,62% și 31,35%; 42,54% și 36,32%; 15,26% și 19,07%; 56,40% și 42,03%. În lotul-martor s-a observat o creștere considerabilă a numărului de celule vii ale agenţilor microbieni din genurile Escherichia, Proteus și familia Streptococcaceae, comparativ cu numărul lor iniţial, care a fost, respectiv, cu 12,85%; 19,37% și 26,20% mai mare. Indicii cantitativi ai acelorași genuri de microorganisme în conţinutul intestinal al cobailor din loturile experimentale (I-IV) au avut nivel divers, însă în toate cazurile s-a observat o tendinţă de diminuare a lor. Deci s-a manifestat o scădere a valorii numerice a escherichiilor, proteilor și streptococilor, respectiv cu 20,20%; 12,15% și 21,90% în lotul I; 36,71%; 31,11% și 100% în lotul II; 13,16%; 15,87% și 28,99% în lotul III; 34,88%; 29,89% și 100% în lotul IV. Așadar, raţia alimentară testată, în asociere cu diverse adaosuri alimentare, a acţionat benefic asupra sistemului digestiv al cobailor, însă gradul de influenţă a fost diferit. Cele mai considerabile schimbări pozitive ale indicilor cantitativi ai microorganismelor studiate s-au înregistrat la animalele lotului II, apoi la cele din lotul IV. S-a constatat că cel mai mare impact pozitiv asupra sănătăţii sistemului digestiv îl are raţia alimentară cu adaos alimentar sanobiotic, iar mai apropiat de acţiunea acestuia s-a dovedit a fi adaosul alimentar complex (în baza bacteriilor probiotice cu substanţa bifidogenă – lactuloza). Concluzii. Putem afirma că rezultatele studiilor efectuate în cadrul experienţelor au confirmat impactul pozitiv al factorilor alimentari și microbieni studiaţi asupra sănătăţii sistemului digestiv, pentru că pe parcursul întregii perioade exprimentale au manifestat acţiune benefică asupra organismului. Astfel, s-a constatat că ei stau la baza menţinerii la nivel optim a sănătăţii sistemului digestiv și a întregului organism. Rolul acestor factori în sănătate este specific prin acţiunea lor reciprocă. Asemenea concluzie este confirmată de faptul că factorii alimentari acţionează asupra procesului de multiplicare, dezvoltare și menţinere la nivel optim a echilibrului microbian al anumitor genuri de microorganisme, iar acestea participă activ la fortificarea sănătăţii. De aceea, considerăm că factorii nominalizaţi îndeplinesc rolul principal în păstrarea sănătăţii, atât a sistemului digestiv, cât și a întregului organism.