Pneumoniile comunitare cauzate de Staphylococcus aureus: aspecte clinico-evolutive

Abstract

Summary. The study included 150 patients hospitalized with community-acquired pneumonia, of which we analysed 29 patients diagnosed with Staphylococcus aureus and 42 patients with Streptococcus pneumoniae. Pneumonias caused by Staphylococcus aureus were characterized by more pronounced signs of intoxication. Suppurative complications were registered only in cases of staphylococcal pneumonia.

Actualitate. Staphylococcus aureus, tradiţional considerat agentul cauzal al pneumoniei la pacienţi cu comorbidităţi multiple, la imunocompromişi, tot mai frecvent este relatat în cadrul pneumoniilor severe la persoanele tinere anterior sănătoase. În acelaşi timp, conform datelor literaturii de specialitate, incidenţa pneumoniilor comunitare severe cauzate de Streptococcus pneumoniae nu scade. Scopul lucrării: evidenţierea particularităţilor clinico-evolutive ale pneumoniilor comunitare cauzate de Staphylococcus aureus vizavi de pneumoniile cauzate de Streptococcus pneumoniae. Material şi metode. Lotul iniţial a inclus 150 de pacienţi spitalizaţi cu pneumonii comunitare în perioada 01.12.2009-01.02.2011 în SCM „Sfânta Treime”. Vârsta medie a bolnavilor incluşi a fost 58,3±16,7 ani. Pacienţii au fost evaluaţi clinic, radiologic, de laborator. Diagnisticul etiologic a cuprins sputoculturi, precedate de bacterioscopii ale sputei, hemoculturi, culturi din lichidul pleural. Ulterior, conform rezultatului examenului bacteriologic, au fost analizate cazurile de pneumonii stafilococice, comparativ cu pneumoniile pneumococice. Rezultate. În studiul nostru Staphylococcus aureus s-a plasat pe locul doi ca agent etiologic al pneumoniei comunitare – 19,3% (29/150) cazuri, fiind precedat de Streptococcus pneumoniae – 28% (42/150) cazuri. Debutul pe fond de prodrom viral s-a înregistrat în 48,3% (14/29) cazuri de pneumonii stafilococice şi în 42,9% (18/42) cazuri de pneumonii pneumococice. Analizând terenul premorbid pe care s-au dezvoltat pneumoniile, nu am observat diferenţe semnificative între loturi. Am remarcat o tendinţă de impregnare infecţioasă mai marcată în cazul penumoniei stafilococice: febra mai mare de 39°C – în 13,8% (4/29) cazuri vs 9,5% (4/42) cazuri de pneumonii pneumococice, abdomenul pseudoacut – în 7% (2/29) vs 4,8% (2/42), conştiinţa alterată – întrun caz de pneumonie stafilococică. Prezenţa sputei ruginii a fost observată doar în cadrul pneumoniei pneumococice – 3 cazuri (7,1%). Pneumonia a fost apreciată ca fiind severă în 44,8% (13/29) cazuri de infecţie cu Staphylococcus aureus şi în 38,1% (16/42) cazuri cu Streptococcus pneumoniae. Extinderea polisegmentară a infiltratului pneumonic a fost observată în 34,5% (10/29) cazuri de pneumonii stafilococice vs 33,3% (14/42) cazuri de pneumonii pneumococice, iar extinderea multilobară şi/ sau bilaterală – în 13,8% (4/29) cazuri vs 16,7% (7/42) cazuri, respectiv. Conform datelor hemoleucogramei, media de leucocite a constituit 8,2±4,7 x 109/l la pacienţi cu pneumonii stafilococice vs de 9,0±4,3 x 109/l la pacienţi cu pneumonii pneumococice, iar prezenţa formelor tinere în formula leucocitară > 10% a fost înregistrată în 24,1% (7/29) cazuri şi 16,7% (7/42) cazuri, respectiv. Modificarea antibioterapiei de prima linie a fost necesară în 10,3% (3/29) cazuri de pneumonii stafilococice şi în 11,9% (5/42) cazuri de pneumonii pneumococice. Complicaţiile supurative au fost înregistrate doar în cazul infecţiei cu Staphylococcus aureus la pacienţii cu vârstă sub 65 de ani: pneumonia abcedată – în 4 cazuri (13,8%), empiemul pleural – 4 cazuri (13,8%), fistula pleuropulmonară şi piopneumotoraxul – într-un caz. Concluzii. Pneumoniille comunitare cauzate de Staphylococcus aureus s-au caracterizat printr-un sindrom de impregnare infecţioasă mai pronunţat. Complicaţiile supurative au fost înregistrate doar în cazul pneumoniilor stafilococice.