Rezonanţa magnetică cardiacă în cardiomiopatiile nonischemice

Abstract

Summary. The expert consensus panel proposes this definition: „Cardiomyopathies are a heterogeneous group of diseases of the myocardium associated with mechanical and/or electrical dysfunction that usually (but not invariably) exhibit inappropriate ventricular hypertrophy or dilatation and are due to a variety of causes that frequently are genetic” („Circulation”, 2006; no. 113, p.:1807-1816). The current arsenal of available magnetic resonance imaging (MRI) techniques can be used to define the many aspects of these often complex diseases, providing the clinician with a complete picture of the patients’ myocardial disorder. A single MR examination provides morphologic and functional data and a more accurate measurement of myocardial mass and ventricular function than is possible with echocardiography. Indeed, MR tissue characterization with T1-weighted and T2-weighted sequences and T1-weighted images after intravenous injection of paramagnetic contrast material (gadolinium) can provide useful information to identify specific cardiomyopathies.

Conform consensului de experţi din 2006 („Circulation” 2006; no. 113, p.:1807-1816), cardiomiopatiile sunt definite ca un grup heterogen de patologii ale miocardului asociate cu disfuncţie mecanică şi/sau electrică care, de obicei, se exprimă prin hipertrofie sau dilatare ventriculară şi sunt provocate de o varietate de cauze, care deseori sunt genetice. Cardiomiopatiile primare prezintă afectarea exclusivă sau preferenţială a miocardului şi sunt segregate în acord cu etiologia lor genetică sau nongenetică. Cardiomiopatiile secundare prezintă afectarea miocardului ca parte a unei varietăţi largi de patologii generalizate sistemice. Diagnosticul şi managementul cardiomiopatiilor este cu mult facilitat prin dezvoltarea de ultimă oră a rezonanţei magnetice (RM) cardiace. RM cardiacă permite evaluarea cu acurateţe superioară ecocardiografiei a morfologiei şi funcţiei miocardului. Iar utilizarea secvenţelor tisular specifice şi a secvenţelor după administrarea substanţei de contrast paramagnetice (gadolinium) asigură obţinerea informaţiei utile pentru identificarea cardiomiopatiilor specifice.