Repere analitice privind aplicarea principiului „scopului final” al abordării sistemice în practica farmaceutică

Abstract

Obiectivul studiului: Evidenţierea respectării principiului „scopului final” al abordării sistemice (AS) în practica farmaceutică a Republicii Moldova. Material şi metode: Material de studiu a servit legislaţia medico-farmaceutică a Republicii Moldova, care a fost supusă examinării prin metoda analizei conţinutului textelor normelor juridice. Rezultate: În literatura de specialitate sunt puse în discuţii de la 3 până la 11 principii ale AS care se aplică în diverse domenii ale cercetării şi practicii managementului diferitor sisteme. În prezenta lucrare se expun doar cele mai generale şi importante aspecte ale principiului „scopului final” al AS, care se aplică sau trebuie să se aplice în sistemul farmaceutic al Republicii Moldova. Sistemul farmaceutic, fiind un subsistem al sistemului de sănătate, trebuie să fie orientat spre realizarea scopului final al ultimului. Într-o formă exhaustivă această normă nu se regăseşte nici în unul din actele legislativ-normative din domeniul sănătăţii şi farmaceuticii. Principiul „scopului final” al AS orientează spre obţinerea răspunsului la întrebările: pentru ce există sistemul farmaceutic?, ce scop este pus în faţa lui?, ce factori condiţionează acest scop? şi care sunt metodele de realizare a scopului? Pentru ca principiul „scopului final” al AS să fie constructiv, este necesar să se respecte două condiţii: 1. scopul trebuie să fie formulat astfel încât gradul de realizare a lui să poată fi apreciat cantitativ; 2. în sistem este necesar să existe un mecanism, ce va permite aprecierea gradului de realizare a scopului. Scopul final al sistemului de sănătate prevede „crearea condiţiilor optime pentru realizarea maximă a potenţialului de sănătate al fiecărui individ pe parcursul întregii vieţi şi atingerea unor standarde adecvate de calitate a vieţii populaţiei”(HG nr.886/06.08.2007). Având în vedere scopul sistemului de sănătate, scopul final al sistemului farmaceutic poate fi formulat astfel: asigurarea realizării scopului final al sistemului de sănătate prin: asigurarea procesului de medicaţie a fiecărui individ cu medicamente şi alte produse medico-farmaceutice necesare: eficiente, inofensive de calitate conformă şi accesibile. La rândul său, fiecare subsistem al sistemului farmaceutic, are scopul său orientat spre realizarea scopului final al sistemului farmaceutic, iar scopul fiecărui subsistem farmaceutic se descompune în mai multe obiective. Analiza cadrului legislativ-normativ a permis să fie scoasă la iveală absenţa sistemului de indicatori, care ar permite să fie determinat gradul de realizare a fiecărui obiectiv – scop – scop final. O primă încercare de a construi sistemul de indicatori necesari a fost Ordinul MSRM nr.271 din 07.10.2002 „Cu privire la statistica farmaceutică”, însă acest ordin a fost abrogat prin HG nr.275/16.03.2006 şi în perioada de după anularea statisticii farmaceutice nu a fost aprobat un alt concept de indicatori precum şi un mecanism de apreciere a gradului de realizare a scopurilor sistemului şi subsistemelor farmaceutice. Trebuie de menţionat faptul că Regulile de Bună Practică de Fabricaţie (GPP) elaborate şi promovate spre aprobare conţin un sistem reuşit de indicatori ce ar permite aprecierea realizării cel puţin a scopurilor din domeniul asistenţei cu medicamente, însă aceste reguli încă nu sunt aprobate. Neglijarea principiului „scopului final” al AS creează impedimente în organizarea şi funcţionarea eficientă a întregului sistem farmaceutic, fapt ce influențează negativ şi asupra realizării scopului final al sistemului de sănătate. În baza celor evidenţiate, se conturează următoarele Concluzii: 1. Este imperios necesar să se aprobe o normă juridică privind formularea scopului final al sistemului farmaceutic, care să completeze Legea 1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică. 2. Să fie restabilită şi extinsă statistica farmaceutică precum şi să fie aprobate şi implementate Regulile GPP.