Clinical and laboratory diagnosis of community-acquired pneumonia in outpatient care

Abstract

Actualitatea temei. De-a lungul ultimilor ani, odată cu îmbunătăţirea metodelor de diagnostic molecular, a introducerii în programul de vaccinare a vaccinului conjugat antipneumococic, definiţia pneumoniei comunitare a necesitat numeroase evaluări. Material și metodă. Ghidurile OMS pentru ţările slab și mediu dezvoltate, precum și recomandările Societăţii Toracice din Marea Britanie și a Societăţii Americane de Boli Infecţioase au stabilit criteriile clinice și radiologice de diagnostic în pneumonia comunitară. Rezultate. Preocuparea societăţiilor amintite în stabilirea definiţiei de caz a pneumoniei comunitare vine din constatarea practică a excesului de diagnostic, exces care se soldează cu excesul de antibioterapie. Concluzii. Diagnosticul de laborator, inclusiv diagnosticul molecular, contribuie la stabilirea diagnosticului final de pneumonie comunitară.

Theme topicality. Over the years, along with the improvement of molecular diagnosis, the introduction of vaccination program of conjugate pneumoccocal vaccin, the definition of community-acquired pneumonia needs to be often evaluated. Material and methods. The World Health Organization guidelines for developing countries as well as those of British Thoracic Society and Infectious Disease Society of America for industrialized countries have established the clinical and radiological criteria for community-acquired pneumonia. Results. The concern of mentioned societies in case-definition elaboration comes from the practical finding of overdiagnosis, the excess that is solves with overuse of antibiotics. Conclusions. The laboratory diagnosis, molecular diagnosis, inclusively, contributes to the final diagnosis of community-acquired pneumonia.