Defect de cicatriciu uterin

Abstract

Introducere: Defect de cicatriciu uterin (DCU) este caracterizată printr-o discontinuitatea miometrială a peretelui anterior uterin (în segmentul inferior) situat la nivelul cicatricei după operaţie cezariană. Defectul poate afecta parţial sau total suprafaţă cicatriciului după operaţie cezariană. În literatura de specialitate poate fi întâlnită sub diferite denumiri ca diverticul uterin deficienţă, istmocel uterin, nişă, pouch uterin, dehiscenţă a cicatricei uterine. Incidenţa raportată în literatură este diferită de la 5%-19%. Manifestările clinice ce prezintă pacientele sunt diverse: dispareunie, secreţii vaginale maronii după coitus, sângerări intermenstruale, dismenoree, infertilitate. Materiale şi metode: Ecografie transvaginală fiind recomandată ca primă intenţie în stabilirea diagnosticului de DCU deoarece este o metodă imagistică non invazivă ce poate uşor depista modificări de miometru şi prezenţa discontinuităţii de ţesut. Autorul Vaate descrie mai multe tipuri de DCU şi recomandă descrierea formei DCU, lăţimea DCU, adâncimea DCU cât şi grosimea miometrului rămas. Alte metode invazive de evaluare a DCU sunt: histerosonografia cu soluţie salină, histerosalpingografia, histeroscopia, rezonanţa magnetică nucleară. Rezultate: Pacientele incluse în aceast articol prezintă în antecedente obstetricale naştere prin operaţie cezariană repetată. Diagnosticul DCU a fost stabilit prin ecografie transvaginală 2D, completat de manifestările clinice şi antecedente personale. Motivul consultaţiilor acestor paciente fiind sângerarea cu debut postmenstrual cu aspect lichid fluid de culoare maroniu cu durată variabilă, ce apare după act sexual, efort fizic. Concluzie: Diagnosticul de defect de cicatriciu uterin poate fi stabil exclusiv prin metode imagistice, iar ecografia transvaginală este standartul de aur. Operaţia cezariană (repetată) este factor de risc în dezvoltarea DCU.