|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- MATERIALE ALE CONFERINȚELOR ȘTIINȚIFICE
- Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 2021
- Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: Abstract book
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/18929
Title: | The importance of pharyngeal biofilm in the evolution of chronic tonsilitis |
Other Titles: | Optimizarea asanării, reconstrucției și regenerării cavității postoperatorii la copiii cu otită medie cronică |
Authors: | Fortuna, Valeriu Ababii, Polina Gavriluța, Vasile Didencu, Alexandru Smetanca, Vladimir |
Keywords: | tonsillitis;children;inflammation |
Issue Date: | 2021 |
Publisher: | Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova |
Citation: | FORTUNA, Valeriu, ABABII, Polina, GAVRILUȚA, Vasile, et al. The importance of pharyngeal biofilm in the evolution of chronic tonsilitis = Optimizarea asanării, reconstrucției și regenerării cavității postoperatorii la copiii cu otită medie cronică. In: Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: abstract book. Chișinău: [s. n.], 2021, p. 326. ISBN 978-9975-82-223-7. |
Abstract: | Background. In the inflamation proces in Pirogov – Waldeyer ring, the bacterial flora has an essential
role. A chronic rising proces that appeared at lymphoid tissue tossils level as a result develops systemic
complications. Objective of the study. To study the impact of microbial agents in the etiopathogenesis
of children’s chronic tonsillitis. Material and Methods. The results of bacteriological examinations on
the mucosal surface of the palatine tonsils were studied in 227 children. The patients has been divided
into 3 groups: I gr. - 87 with chronic decompensated tonsillitis; Gr. II - 91 with acute upper respiratory
tract infection; Gr. III - 49 actually healthy children. Statistical interpretation was performed with Epi
Info. Results. Patients with chronic decompensated tonsillitis (group I), S. aureus was detected in
59.7%; Streptococcus β-haemolyticus Gr. A - 8.1%; Streptococcus β-haemolyticus Gr. С - 6.5%; S.
pneumoniae - 4.8%; Enterococcus spp. - 3.2% and Neisseria spp. - 1.6%. In children with acute
respiratory infection (group II) S. aureus accounted for 38.8%. In 12.2% of cases Neisseria spp .; S.
pneumoniae - at 10.2%, Streptococcus β-haemolyticus Gr. A - at 9.2%, Streptococcus β-haemolyticus
Gr. C - at 5.1% and Streptococcus β-haemolyticus Gr. G - at 3.1 % cases. In group III: S. aureus - 57.9%,
S. pneumoniae - 14.0% and Neisseria spp. - 10.5%. In 3.5% of cases the microflora has not been
growing. Conclusion. The results confirm that sick children very often are a risk group in chronic
inflammation process and they also develop systemic complications, especially those who have been
detected with β-hemolytic Streptococcus group A. These children require multidisciplinary supervision. Introducere. În dezvoltarea inflamației în inelul Pirogov-Waldeyer, flora bacteriană are un rol esențial.
Un proces inflamator cronic apărut în țesutul limfatic amigdalian în consecință dezvoltă complicații
sistemice. Scopul lucrării. Studierea impactului agenților microbieni în etiopatogenia amigdalitei
cronice la copii. Material și Metode. Au fost studiate rezultatele examinărilor bacteriologice de pe
suprafața mucoasei amigdalelor palatine la 227 de copii. Pacienții au fost împărțiți în 3 loturi: I lot – 87
de copii cu amigdalită cronică decompensată; al II-lea lot – 91 de copii cu infecție acută a căilor
respiratorii superioare; al III-lea lot – 49 de copii, practic sănătoși. Interpretarea statistică s-a efectuat
prin Epi Info. Rezultate. La pacienții cu amigdalită cronică decompensată (lotul I) s-a depistat
Streptococcus Aureus la 59,7%; Streptococcus β-haemolyticus Gr. А – 8,1%; Streptococcus βhaemolyticus Gr. С – 6,5%; S. pneumoniae – 4,8%; Enterococcus spp. – 3,2% și Neisseria spp. – 1,6%.
La copiii cu infecție respiratorie acută (lotul II) S. aureus a reprezentat 38,8%. La 12,2% dintre cazuri –
Neisseria spp.; S. pneumoniae – la 10,2%, Streptococcus β-haemolyticus Gr. A – la 9,2%, Streptococcus
β-haemolyticus Gr. C – la 5,1%, iar Streptococcus β-haemolyticus Gr. G – la 3,1% cazuri. În lotul III:
S. aureus – 57,9%, S. pneumoniae – 14,0% și Neisseria spp. – 10,5%. În 3,5% dintre cazuri – microflora
n-a crescut. Concluzii. Rezultatele confirm, că copiii adesea bolnavi constituie un grup de risc pentru
cronicizarea procesului inflamator și dezvoltarea complicațiilor sistemice, în mod deosebit, la cei care
s-a identificat Streptococul β-hemolitic grup A. Aceștia necesită supraveghere pluridisciplinară. |
URI: | https://conferinta.usmf.md/wp-content/uploads/ABSTRACT-BOOK-Culegere-de-rezumate_21_10.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/18929 |
ISBN: | 978-9975-82-223-7 |
Appears in Collections: | Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: Abstract book
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|